Cel mai important dar pe care ni-l putem oferi nouă înșine este angajamentul de a ne trăi viața autentică. Totuși, nu este ușor să fim cinstiți cu noi înșine. Trebuie să ne eliberăm de ispitele societății și să ne trăim viața în condițiile impuse de noi, cu valorile noastre și în armonie cu visurile noastre […]
Citește mai departe
În orașul mic de provincie, cu străzile deja pustii de la 6 după-amiază, începuse să ningă mărunt în acest sfărșit capricios de martie. Nici vremea bună nu scotea prea multă lume din casă duminica după-amiază, dar azi până și cerșetorul de sub felinarul din centru își părăsise deznădăjduit postul. Înfofolite în blănuri date cu mult […]
Citește mai departe
Într-o societate românească în care toți ne plângem de ceilalți, dar fiecare așteaptă să facă altul ceva pentru ca lucrurile să reintre pe un făgaș normal, educația poate fi singura cale către un viitor mai bun. Există oameni care se străduie să rupă cercul vicios al sărăciei pentru copiii care mâine vor fi electoratul ce […]
Citește mai departe
Cândva în tinerețe, pe când locuiam încă în orașul natal, aveam o teroare atot-cuprinzătoare de după-amiezele de dumincă. Atunci când orășelul era mort și mai ales vara părea că totul se lichefiază într-un fel de plasmă în care nu se mai putea distinge mineralul de viu. Fantasticam la bombe atomice care să curețe oamenii aceia […]
Citește mai departe
-Ja draq care! -San dilo! -Morții ei de ploaie! Șefule, stăm înghesuiți ca animalele! -Mai taci, măi Bruzli. Nu vezi că arăți ca o murătură ofilită? Și puți și mai rău. Stați dreac aici, că în case a intrat apa până la geamuri! Câți erați în coșmelie? -14, să trăiți, șefu! -Aici stați câte 4 […]
Citește mai departe
Era odata un om care s-a mutat intr-o casa noua. Ca toate casele care se respecta, si aceasta avea o curte frumoasa cu verdeata si o terasa unde dimineata isi putea bea cafeaua linistit privind rasaritul. Pentru ca nu putea trai fara apa, omul nostru a facut niste cercetari amanuntite si a inceput sa-si sape […]
Citește mai departe