Bucurie!... 159
- Personale
- 27-08-2023 05:50
...
Citește mai departe"Oameni al căror nume dacă îl auzi, te înfioară… Sunt oameni pe care îi cauți în mulțime și când crezi că îi vezi, izbucnești la fel ca și atunci când erați împreună. Inima îți bate rapid și picioarele ți se înmoaie. Nu contează că timpul a trecut și odată cu trecerea lui s-au închis și rănile. Tu, îți amintești de acele momente petrecute împreună și încă explodezi. Pentru că nu trecem niciodată peste unele persoane și le purtăm mereu cu noi. Acești oameni sunt cei care au fost ai noștri, dar nu ne-au aparținut niciodată. Sunt lucruri care nu s-au întâmplat așa cum trebuia, așa cum meritau. Ai simțit cele mai extreme emoții
Citește mai departebraţele bunei –ţinând piept nepoţilorşi-n vara astaMihaela BăbuşanuPOEMELE VERII-"Dincolo de retină"Mulțumiri Maria Oprea & Andreea Maftei pentru selecție și publicare!Felicitări si celorlalți autori pentru frumoasele poeme create şi selectate!
Citește mai departe"Cred în tine chiar dacă primăvara mea blândăSe transformă uneori într-o toamnă rece, capricioasă, Chiar dacă albastrul se transformă adeseori în gri, Chiar dacă toţi îmi spun că nu se cade sau nu ar trebui, Cred în tine chiar dacă şi acum, după mulţi ani, Încă mai aştept o amintire concretă de la tine, Ca un fel de confirmarea a ceea ce noi am fost, suntem şi vom fi, Şi mai cred că vei înţelege importanţa acestei dorinţi într-o bună zi, Cred în tine chiar dacă, într-o vară oarecare, Mi-ai demonstrat că poate nu ar trebui, Chi
Citește mai departe"...Şi am tot timpul certitudinea că sunt în mine: părinţii, amintiri, Dumnezeu. Toţi sunt înghesuiţi în mine. Ce minune! Mi-e dor deci de minunea din mine, pe care câteodată o uit, o pierd... În mine e mare înghesuială! Tot universul e înghesuit în mine!" (Oana Pellea)
Citește mai departe...
Citește mai departe...
Citește mai departe"Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul, Sub cortul adormiţilor gutui Şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea, Văzduhul serii mi-ar părea căprui". (Lună în câmp--Nichita Stănescu)
Citește mai departe"Peste 100 de ani, de exemplu, în 2123, vom fi cu toții îngropați împreună cu rudele și prietenii noștri. Străinii vor locui în casele noastre pe care ne-am luptat atât de mult să le construim și vor deține tot ce avem astăzi. Toate bunurile noastre vor fi necunoscute, nenăscute, inclusiv acea mașină pe care am cheltuit o avere și care probabil va fi fier vechi, în cel mai bun caz va fi în mâinile unui colecționar necunoscut. Urmașii noștri vor ști puțin sau aproape nimic cine am fost și nici nu își vor aminti de noi. Câți dintre noi îl cunoaștem pe tatăl bunicului nostru? După ce vom muri, vom fi amintiți câțiva ani, apoi vom fi doar un portret pe raftul cuiva, iar câțiva ani mai târziu, povestea, fotografiile și faptele noastre vor intra în coșul uitării istoriei. Nici măcar nu vom fi amintiri.
Citește mai departe