Litere
Articol
Ia-mă de mână. Pe tine te ascultă cireșii. Știu asta pentru că în martie, într-un hotel din Hațeg sau alt oraș cu consoane proprii, începuse să ningă și noi, cu ghioceii ofiliți pe noptieră, ne pregăteam să scriem vieți monotone despre oameni mai buni. Eu zic să mă iei de mână și să mă duci acasă. Să mă lași acolo, fericită, și să pleci. În Hațeg autobuzele își fac complimente cu frigul.
Fata de pe peron de Samantha M.Bailey – Editura Rao – recenzie
Fata de pe peron, de Samantha M.Bailey – Editura Rao – recenzie Fata de pe peron Autor: Samantha M.Bailey Editura Rao WOMAN
Vechi istorii din Tărâmul de Sus (4)
Răsplata lui Sven © Daniel Onaca După ce s-a-’nchinat Crucii lui Hristos, regele sveonilor, Harald, ridică pe mormântul maicii sale, un morman de pietre cât o catedrală… Poporul s-a revoltat! Izgonit din regat, regele fugi în Wendland, unde întemeie cetatea Jomsborg cu ziduri sfințite chiar de vestitul Absalom, arhiepiscopul. Tronul fu preluat de Sven, […]
Salată de spanac cu sos de muștar – Ciorbă de fasole cu tăiței – Ciuperci cu usturoi – Prăjitură cu brânză și caise
Salată de spanac cu sos de muștar – Ciuperci cu usturoi – Prăjitură cu brânză și caise 1.Aperitiv: Salată de spanac cu
Articol
DODO La Marinarulcu Pipă O altfel de iubire Aceasta este povestea pe care o spunea Alexandru în zori în timp ce îl admiram îl îl îl braţul meu peste pleoape ca o rădăcină de salcie moale ca o geană de mâl în detritusul vorbelor din coşmarul lui blând gâl gâl îl desena cu o pană curbată curbată cum se întorcea prin vitralii coclite halucinând în noaptea cu despicate copite şi ce torpoare penumbra tristeţii ardea ca un vinovat candelabru în ochiul femeii născută din abur… Atâţia diavoli şi atâţia sfinţi s-ar răzvrăti sub foile de aur atâţi funcţionari din catedrale zidiţi cu capetele-n jos pe boltă şi-ar stinge foamea veche din aortă sau limfa îngroşată excitaţia care urmează păcilor abrupte ce-au sângerat mereu pe sfânta rază (aşa cum spaima de o viaţă mai bună inundă imemorială creaţia). Stam la marinarul cu pipa stinsă cu stindardul în bernă cu ochii închişi precum farul în care palpită singur amnarul de pază (himera iluzia veacul futacul) …era lume pe străzi şi pustiu habitacl
Articol
DODO - La Marinarul cu Pipă Ea vine de dincolo Ea vine de dincolo mai are doi paşi de făcut şi va trece splendidă de marea deschidere translucidă de ecluză de uriaşa absorbţie atlantică ce-i palpită sub bluză ca un tropăit de corridă diafanul avort lasă în urmă oraşul ca pe o colivie din care deodată dispare îngerul peşte (îngerul krill) evadând poate cu un imaterial décauville încornorat şi subtil aneantizat şi albastru aşa că oraşul rămâne atât de puţin din dragostea mea o peltea întinsă peste asfalt cu sculele unui inginer de cadastru şi dac-o priveşti cu ochelari de eclipsă îţi apare un abur un nor care desparte buzele ei roşii spumoase ca sângele unui taur bătrân de mîinile albe scufundate spre inima mea adormită la ţară în fân spaime andaluze soarele spart al pustiului ca un gong printre harfe ursuze în ţinutul cel mort în deşertul Kharaci despre care ştiu doar că pe seară se umple de năluci şi de draci. Alexandru zâmbeşte şi spune hai să mai luăm două halbe de toartă în câ