Sări la conținut
ZTB ZTB.RO

Litere

Litere •

Articol

DODO - La Marinarul cu Pipă Limba mea şi literatura română Era ora la care, în literatura română ca într-o pernă cu ace vorbele se încălecau purtate-n derive de ideatice simţuri precum tratatele de război şi de pace de sub pielea verzuie a lui vino încoace şi astfel animalul iubirii se umplea de protuberanţe şi zimţuri dar pentru că aşa fusese subliniat în Scriptură limba mea ca o sabie decapita somnul din pleoapa ta albă albie labie sub lampadarul muced ca o deltă a oboselii rumenindu-se lent desfăcându-se-n fèlii precum moartea lascivă a unor întomnate Ofelii preste sâmburii vieţii răscopţi… Fusese noaptea ultimelor nopţi de delir şi de tristeţi umede sub un vag coviltir de şeptari candizi şi înşelătorii de opţi ce însângeraseră în Guadalquivir mătasea putredei singurătăţi iar aici la marinarul cu pipă işi răsuceau săgeata din aripă. Ce hoţi ce magice scule Ce foşnet în depozitul de libelule!

Badica Gabriel 234
Litere •

Articol

DODO - La Marinarul cu Pipă Toamna Te aştept toamna... să mă atingi moarta ei neliniştire te cheamă buzele-n coapse pe umbra sandalei flamingi podişuri sângerii sub zidul iubirii de pe care te stingi Te aştept toamna... la banchetul de neon al atlanţilor să-ţi presar în artere trifoiul d’antan Poate vor clavecine sa-mi frenetice inima prinsă în gustul unor porturi Oran... oranj sau al unor spirale-spitale vecine cu foşnetul neutru al tăcerii imerse dintre sacru pe care nici Preafericitul Teoctist nu-l căra cu sacul şi profan unde pulverizezi în taină unicul nostru sărut de marţipan Şi mai mult decât atât am să mărturisesc chiar aici şi acum ceasornicul meu zburător fâlfâindu-şi genunchii prin risipa asta de glezne de pe lubricul drum poate ultimul poate cel dintâi chestii nemaipomenite şi nemaiîntâlnite/nemaicunoscute. Poezia este o adolescentă adormind prin tramvaie (mai bine aşa decât să strănute) Un balaur mi-a cerut o copeică de aur Cu un singur fir de tutun am fumat toate r

Badica Gabriel 233
Litere •

Articol

DODO - La Marinarul cu Pipă Lampionul mesmeric Luce iar lampionul mesmeric şi ochiul de lapte-al iubirii s-a spart într-o mie cine oare cine poate să ştie în şapte în patru în ăst fel ne-amintim de mirosul fertilei transcenderi în limbul ascuns ori de limba-spirală în scoica plăcerii ca o poftă de îngeri uşor desfăcuţi pe mâneca bluzei cu pene de struţ şi cu nasturi din oasele roz ale verii Mecanicii regii poeţii eroii o prostituată o periferică doamnă se-ndeamnă pe Calea Victoriei să îi atingă în treacăt şi cu sfială pârghia ei pronunţat senzuală Eu sunt pasărea DODO mai grea decât poezia aceasta decât aerul cu motoare din fum de ţigară înghiţindu-şi poetul aşa cum o şopârlă de sticlă înghite soarele obosit cu pedală sunt mai grea decât vertebrele voastre de plumb îmbrăcate-n parfumul secretarei domnului Moarte spune Clementina duminică între două capitole dintr-un roman foarte la modă de Coelho sau de altul (de exemplu, romanul celebru două râme sar gardul)

Badica Gabriel 234
Litere •

Articol

DODO - La Marinarul cu Pipă Cloroform II Aş vrea să plec domestic neras într-un Februare sau August fără ţintă Îngeri bătrâni cu sexul ieşind din pijamale şi diavoli cu zdrenţuite labe de clor să-mi poarte rece limba pe-aripile teatrale spre vastul Dormitoriu sugând pe-ascuns ambrozii acre şi ilegale din perle esmeralde şi antic antimoniu Să-ntindă celofanul etern dintre etaje- le opt şi nicăierea femeia mea albastră muraţi de neodihna şi pânda vânătorii să-i mestec ochii mari cât două portocale direct în abdomenul iubirii căci nu e altă cale de criză hyperspaimă şi metarăzvrătire. În ochiul labirintic dendritele spectrale să işi lichefieze mistic otrava şi agale şoferii dimineţii cu limpezi idealuri să dea la manivelă scânteia despărţirii gândind gândind întruna sub metastaza verde că sunt şi-n cer guverne că poate se rezolvă. La urma-urmei nimeni nu a trăit din soldă.

Badica Gabriel 228
Litere •

Copiii de pe Volga – Guzel Iahina

Guzel Iahina este o revelație a literaturii ruse contemporane, o scriitoare care a devenit cunoscută pe întreg mapamondul după publicarea romanului „Zuleiha deschide ochii”, apărut în traducere și în limba română la Editura Humanitas, o poveste despre reziliență și asumare personală în dificile decenii 30-40 ale secolului trecut din URSS. Al doilea roman, apreciat deopotrivă […]

Gulea Sever 397
Litere •

Articol

DODO - La Marinarul cu Pipă Nimfe şi pupe Neaua iubirii plânge pe înstelatele crupe traversând bulevardul galactic ronţăim o cenuşă de nimfe şi pupe printre corpuri de oaste fragile neoane sau dormim îmbrăcaţi în cazarme cu visul la uşă cineva neştiut se apleacă de sus să ne pupe Îngeri din ceruri, la arme! Tropot ambiguu oh Carnivale timpul însiropează aripa de greaţă a preaînalte şi reci mahalale la marinarul cu pipă o revarsă în cupe meandre fugi Alexandre masca tăcerii iconoclastă îşi consumă suavă celestul vehicul cearcăne verzi poartă aste madone -ntre pulpe le lor hibernează nimicul ochiul cu irisul moale-i stăpân pe averea de umbre a Marelui Han peste pecetea arsă-n inel de wolfram pe bancnota ascunsă asemenea poftei de carne Îngeri din ceruri, Ce dracu’ la arme

Badica Gabriel 231
Litere •

Strang din dinti

Eu vreau sa traiesc o viata pe dos sa-ncerc sa iubesc cu capul in jos. Pasesc inapoi in loc spre tine s-alerg. nu mai cred in noi iubirea o neg. dar totusi iubesc in stilul meu prostesc cer oare prea mult?

Ingrid 562
Litere •

În câmpul tău...

Autor: Shanti Nilaya (?) In câmpul tău aș vrea să stau, iubire- Să mai simt unda vorbei tale, dulci... Și-n apa pură dintr-a ta privire, In brațe să mă iei,... și să m-arunci! Iar uneori, când seara ți-i deșartă de umbra zilei, foarte mult aș vrea, Să stau în câmpul tău... și preacurată, Să mângâi linia vieții-n palma ta. Știi..., nu te văd! Dar Grațiile toa

ivanescu eugenia 394
Litere •

Articol

Le Livre a lui Mallarmé continuă să fascineze. Are de toate, de la conceptualismul in nuce din punctul de plecare până la conținuturile poetice cu tentă politică. Deși trebuie să fi citit și despre asta prin liceu, chiar nu mai știam că Mallarmé a publicat și prin reviste anarho-socialiste, informație care mi-ar fi fost utilă ca argument când am mai polemizat cu troli brocialiști pentru care Mallarmé ar fi fost fost, chipurile, doar un aristocrat îngâmfat și deci eu mă dovedesc a fi un mic-burghez nenorocit dacă îl prefer pe Mallarmé în fața lui Baudelaire! (N-am înțeles ce anume l-a făcut pe ipochimenul cu pricina, ultragiat din cale afară că nu mă închin lui Lukacs, să-l prefere pe Baudelaire și nu pe Rimbaud.) The Book

Yigru Zeltil 221