Carnea mea toată este o lumânareDar eu sunt flacără într-un cer străveziuCa păsările mortVoi cântări mai mult decât viu.Ochiul arzând se hrănește din cearăȘi face un strop de rouă fierbinteOdată am știut să zbor, odată,Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte.Trupul meu întreg este o lumânareDupă ce se va fi scurs toată în țărânăȘi flacăra se va topi în albastruVeți mai simți o arsură pe mână.