Locuiam în miezul unui măr eram singur

vara citeam lungi poezii anonime

iarna ascultam înfiorat cum vântul

construieşte cuburi de aer pentru posteritate

mă lăsam copleşit de căldura dinlăuntru

închideam pleoapele şi realitatea

se dezbrăca sub pleoapele mele oarecum

ruşinată pe vremea aceea nimicul încă nu exista

în zilele ploioase încercam să-mi aduc aminte

de unele lucruri mai subtile

cum ar fi de p...