boare calmă iz de nalbă

florile-s de ceară albă

suflă vântul prin nisip

albul verii ațipit

pe o plajă nisipie

a rămas o amintire...

un convoi de îngeri bravi

seamănă cu grabă gravă

peste-ntinderea pustie

fulgi de ceară alburie

fulguire fulgurantă

fluturi fluturare vie

pulbere albă de var

fără urme de hotar

peste casele de țară

văruite-a câta oară

albă nea după perdea

cerul o culege-n poală

ochi de sticlă înghețat

iarnă palidă suavă

îngerul îmi suflă-n ceafă

strânge foile de ceapă

stoluri negre fac paradă

bat din aripi a gâlceavă

© Mihaela Chițac, 2021