Iat’, al verii alin
Ca o boare s-a dus
Totu-mi merse din plin
Însă nu e de-ajuns.
Blânda soartă-mi zâmbea:
Drept în palmă mi-a pus
A norocului stea.
Însă nu e de-ajuns.
Viaţa-mi da cu prisos:
Rău şi bine mi-a pus
Spre a-mi fi de folos.
Însă nu e de-ajuns.
Sub aripă mă lua