cu sclipiri de perlă

în spuma mării vălurite

doarme pe-a ei pernă

exersând nemișcarea

în pântecele unui chit

eliberată clandestin

înainte de răsărit...

apatia se naște în pat

ascunsă într-un pliu de intestin

cu reflexe stranii de agat

la țărm îi eșuează

trupul adormit...

redoarea desface uitarea

sentimentul hibrid

absoarbe totul

soarbe din put