Voiam să public ceva încă de ieri, când a fost Ziua Națională a României. România, așa cum o știm noi, a împlinit 105 ani. Mai bine de un secol, însă atât de tânără pe harta lumii. Dar nu despre contextul istoric al Marii Uniri vreau să scriu astăzi. Nu că l-aș stăpâni extrem de bine, cu toate ițele lui… Azi, pe 2 decembrie, mi-a venit mie pe chelie să mă întreb: Ce înseamnă să fii român? Ani la rând am postat pe facebook statusuri care mai de care mai pline de patos la adresa țării mele. Mă enervau oamenii care nu puneau virgulă în urarea La mulți ani, România! Mă gândeam că e o chestie de bază, dar mai ales o dovadă de bun-simț să știi măcar atât: să-i urezi corect de ziua ei. În prezent, asta ar fi ultima mea grijă. La ce greșeli fac oamenii cu „pretenții”, ce așteptări să am de la ceilalți? Unele persoane pur și simplu nu pun preț pe așa ceva. Apoi, nu îi înțelegeam pe cei care îi ceartă pe cei care spun un La mulți ani, România! pe facebook. Extrem de nemulțumiți că, domn’e, nu suntem patrioți tot anul și ne trezim pe 1 Decembrie cu urări de bine și etc.? Nu să poate! De parcă unui om îi zici LMA în fiecare zi, deși el își serbează o dată pe an ziua de naștere… Să nu mai zic de toate articolele pe care le-am scris despre cele mai frumoase locuri din România, despre case memoriale sau sâmbete cu folclor… Anul ăsta, nu am mai postat nimic. Și a fost minunat așa! Nu știu dacă ați aflat, dar se poate să lași deoparte telefonul când nu ai chef de el. Nu trebuie să postezi ceva neapărat. Despre orice. De fapt, nu trebuie nimic. Și, mai ales, nu în acea zi, neapărat. Pot scrie pe 2 decembrie un articol de genul, nu-i așa? ? Anul ăsta, nu am mai simțit să „mă iau” de nimeni. Să facă fiecare cum știe. Mi s-a cam luat. Toată lumea educă pe facebook, toată lumea are păreri, însă nu mai e nimeni acolo să citească. Să asculte. Să poarte un dialog. Toți vor să devină, din followers, influenceri. Păi, și cine mai urmărește conținutul, dacă toți sunt creatori de conținut? (Și) De-aia nici nu prea am mai postat pe nicăieri. (Pe lângă faptul că nu mai ajungi nici măcar la o mână de oameni care te urmăresc deja, dacă nu îi dai și lu’ nenea Meta partea lui.) Mi-ar plăcea ca tot ce am în gând să se transforme într-o voce în mod constant și să vă mai povestesc pe aici. Însă nici pe bloguri nu prea am mai activat, deși lista cu idei se tot mărește… Îmi place să scriu, dar parcă de multe ori mă întreb dacă am schimbat ceva în lume cu ceea ce am făcut eu pe aici de-a lungul timpului. De meritat sigur merită, că mie-mi face bine treaba asta cu scrisul. Însă, pe bune, parcă un feedback venit măcar din când în când nu strică nimănui, nu? ? Revenind la subiectul de astăzi, nu numai că eu nu am un răspuns concret, dar am întrebat pe cineva mult mai deștept decât mine. Și, oricum, cel puțin pentru astăzi, aceste răspunsuri mi s-au părut muuult mai cuprinzătoare și edificatoare. Deci… Ce a zis ChatGPT despre ce înseamnă să fii român? Inițial, i-am adresat o întrebare directă, personală. Iată răspunsul: După aceea, i-am cerut o părere. Eu: Ce crezi că înseamnă să fii român pentru cineva născut în România? Avem motive să ne mândrim că suntem români? Nu am găsit satisfăcător nici răspunsul anterior, așa că am mers mai departe cu două direcții total opuse. Ceea ce a urmat mi s-a părut aur curat și demn de împărtășit cu voi literă cu literă. Pentru că nu o zic eu, ci o sintetizează foarte bine o inteligență, fie ea și artificială (sau mai ales?). Ce motive am avea să fim mândri că suntem români născuți în România? Există numeroase motive pentru care o persoană născută în România ar putea simți mândrie față de această identitate națională. Este important de menționat că mândria națională poate varia în funcție de perspectiva individuală și că aceasta nu exclude conștientizarea aspectelor care pot necesita îmbunătățiri sau schimbări. Cu toate acestea, iată câteva motive pentru care un român ar putea simți mândrie: Istorie bogată: România are o istorie îndelungată și complexă, care include perioade importante precum Dacia antică, formarea statului medieval Valahia, Moldova și Țara Românească, lupta pentru independență și unificarea în 1918. Cultură diversă: România are o cultură bogată, care include contribuții semnificative la literatură, artă, muzică și știință. Personalități precum George Enescu, Constantin Brâncuși, Mircea Eliade și alții au adus contribuții remarcabile la patrimoniul cultural mondial. Peisaje frumoase: Țara are peisaje variate, de la Munții Carpați la Marea Neagră și Delta Dunării. Aceasta oferă o diversitate geografică și naturală impresionantă. Limba română: Limba română este o componentă esențială a identității naționale. Păstrarea și promovarea limbii române contribuie la consolidarea unității culturale. Tradiții autentice: România are numeroase tradiții autentice, care se regăsesc în mod special în zonele rurale, în sărbătorile locale, portul tradițional și obiceiurile transmise din generație în generație. Realizări contemporane: Oamenii români au adus contribuții notabile în diferite domenii, precum știință, sport, tehnologie și afaceri. Solidaritate și reziliență: Istoria recentă a țării, inclusiv Revoluția din 1989, demonstrează solidaritatea și reziliența poporului român în fața provocărilor politice și sociale. Acestea sunt doar câteva motive, iar fiecare individ poate avea propriile sale motive personale de mândrie față de identitatea sa națională. Eu: Dar ce motive ar avea un român să nu fie mândru că este născut în România? ChatGPT: Este important să recunoaștem că nicio țară nu este perfectă, iar fiecare națiune se confruntă cu provocări și probleme. Există o serie de motive pentru care unii români ar putea simți nemulțumire sau frustrare în ceea ce privește faptul de a fi născuți în România. Aceste motive pot include: Probleme economice: Mulți români pot simți frustrare în fața problemelor economice, cum ar fi șomajul, nivelurile ridicate ale sărăciei sau inegalitățile economice. Corupție: Corupția a fost o preocupare constantă în România, iar unii oameni ar putea simți că acest aspect afectează negativ societatea și funcționarea instituțiilor. Sistemul de sănătate și educație: Unele persoane ar putea fi nemulțumite de calitatea serviciilor din sistemul de sănătate sau educație, percepută ca fiind insuficientă sau necorespunzătoare. Migrația: Emigrarea în alte țări în căutarea unor oportunități mai bune poate fi văzută ca un semn al nemulțumirii față de condițiile din țară. Politică și guvernare: Unii oameni pot fi nemulțumiți de situația politică, de deciziile guvernamentale sau de nivelul de implicare al cetățenilor în procesul democratic. Infrastructura și serviciile publice: Calitatea infrastructurii, inclusiv a drumurilor și a serviciilor publice, poate fi percepută ca nesatisfăcătoare. Probleme sociale: Problemele sociale precum discriminarea, violența domestică sau tratarea inechitabilă a anumitor grupuri pot fi motive de nemulțumire. Este important să subliniem că aceste nemulțumiri nu definesc în mod necesar experiența fiecărui român, iar percepția asupra țării poate varia considerabil de la o persoană la alta. În ciuda provocărilor, mulți români pot găsi motive de mândrie și pot contribui la schimbări pozitive în comunitățile lor și în țară. Tu ce crezi că înseamnă să fii român? Ce motive găsești (încă) să te mândrești că ești român?