Horezu este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă Horezu (reședința), și din satele Ifrimești, Râmești, Romanii de Jos, Romanii de Sus, Tănăsești și Urșani.
Este atestat documentar într-un hristov aparținând domnitorului Vlad Călugărul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez.
Denumirea actuală provine de la numele de "ciuhurez", o pasăre asemănătoare bufniței care populează pădurile din jur.
Ceramica de Horezu a fost inclusă de UNESCO în Patrimoniul
Cultural Imaterial. (6 decembrie 2012)
Arta ceramicii este atât de veche, încât se confundă cu însăşi
istoria umanităţii. Cărţile de referinţă spun că s-a născut în urmă
cu 9.000 - 10.000 de ani, în Orientul Mijlociu.
Cele mai recente descoperiri susţin că a apărut acum mai bine
de 25.000 - 30.000 de ani, în cultura amerindiană. Faţă de
celelalte arte care apelează la metal, lemn sau textile, ceramica
nu se dezintegrează. Lutul ars este singurul material de pe pământ
care nu îşi schimbă proprietăţile în timp. S-au reconstituit astfel
străvechi forme de existenţă umană datorită vaselor descoperite în
pământ, în care strămoşii păstrau seminţele sau lichidele ori le
foloseau pentru diferite ritualuri.
Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care, însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu.
Ceramică de Horezu
