Crâmpeie

Cad frunze prematur și cad mărgăritare, 
și fulgi de nea topiți 'nainte de ninsoare,
cad vorbe nerostite și gânduri în risipă,
cad zboruri secerate degeaba prea în pripă.
Se-nșiră niște cifre pe-o coală de hârtie;
contabilii îi spun bilanț de pandemie;
le seacă de aripi, de dragoste, de dor
și-apoi vin lupi la masă și trag pe turta lor.
Discută conspirații, se-acuză, se prefac,
ori poate că le pasă, dar prea târziu și tac...
c-au amânat prea mult, că n-au crezut destul
că le e buzunarul tot timpul nesătul.
Și socotesc totalul pe zile și pe luni,
dar uită că-i o sumă de rugi și de minuni
sfâșietor cerute, la fel neîmplinite,
o sumă de dureri în inimi chinuite.
Că fiecare număr e o întreagă lume
de gânduri, fapte, visuri care purtau un nume,