Ori nu am citit suficient de multe cărți pentru/despre adolescenți la timpul potrivit (ceea ce este adevărat, pentru că teatrul lui Matei Vișniec nu se încadrează nicidecum în această categorie), ori această carte este scrisă bine realmente? Da, și una, și alta!

Am terminat de citit de ceva timp „cu toții suntem făcuți din moleculele”, de Susin Nielsen și nu pot decât să vă spun că m-a surprins cu simplitatea ei absolută. Nici nu cred că voi putea găsi motive bine argumentate pentru a susține ce am spus mai înainte, mă bucur că am citit-o. Atât.

Totuși, hai să încerc. Nu este o carte care să îți răsucească prezentul într-un vălmășag de emoții nemaitrăite, nu este nici o carte care să te lase indiferent sau care să te lase flămând, nu este o carte scrisă alambicat sau pe mai multe planuri narative (este scrisă din perspectiva a doi adolescenți haioși), dar este scrisă inteligent, ticluit, cu atenție la detalii și la inserții sau la jocuri de traducere (cred că asta mi-a plăcut cel mai mult), este o carte care știe să se facă plăcută, un volum ca un prieten vechi, care te vizitează rar dar cu care petreci cel mai frumos timp, acel prieten care vine în vizită și care îți face ceaiul. Mi-a dat un sentiment de familiaritate și de ″hygge″ (dacă tot e ultimul răcnet pe piața cuvintelor, zic să îl folosesc și eu).

Pe scurt: 2 naratori amuzanți (2 adolescenți total diferiți), rezultă 2 perspective total opuse, dar un singur slogan: cu toții suntem făcuți din moleculele. Iubesc titlul, de-a binelea.

Și acum, lăsând la o parte buna dispoziție pe care ți-o dă această carte, voi enumera „De ce?” – urile ″serioase″ pe care orice cititor, ce încă nu a parcurs această carte, să le ia în vedere pentru a se decide: îmi doresc/nu îmi doresc să o citesc, răspunsurile care vor face departajarea. Așadar:

De ce să o citești?

a. Poveste amuzantă, cu întâmplări specifice adolescenței și personaje pe măsură („adolescentul înzestrat”/”tocilarul”, „fata populară”, „tipul răuvoitor”). Până aici, nimic extraordinar. Ceea ce amuză este cercul în care sunt situate personajele și contextul.

b. Exemplu pozitiv pentru adolescenți. Lecție de viață.

c. Cartea îți oferă o bună dispoziție de cursă lungă, prin întâmplări încărcate cu emoție sinceră.

d. Titlul, care nu are cum să nu te facă curios. Deși mai mereu mizez pe conținut, și nu pe copertă sau pe titlu, trebuie să recunoaștem că prima impresie pe care ți-o lasă o carte este prin intermediul „exteriorului”/ambalajului ei (titlu, copertă, descriere, note). În acest caz, titlul m-a cucerit de-a dreptul!

e. Petreci un timp parcă rupt din adolescență. Poate că nu are nimic în comun cu ceea ce am trăit eu, dar mi s-a făcut dor de teme, de timpul acela în care totul era ″arogant″ și ″fără sens″. Oricum ar fi, beneficiile acestei lecturi sunt mai mult decât vizibile.

Detalii: Titlul original: We are all made of molecules, Limba originală: engleză, Traducere: Ofelia Al-Gareeb, Anul apariţiei: 2017, Nr. de pagini: 272, Disponibilă la Editura Epica, Colecție EpicWave, Categorie Young Adult.

Descriere: