Ei, cu toții funcționăm (mai mult sau mai puțin conștient) în
multe momente pe principiul ăsta al ... era să scriu al salivării
la anticiparea unei satisfacții , deci al învățării involuntare
condiționate.
Iaca de Pavlov și de javra sa mi-am amintit azi după ce am
constatat că un anumit copac mi-a amintit de o anumită
persoană.
Ideea e că pe mine mă fascinează copacii frumoși ; nu neapărat
cei viguroși, ci aceia ce au ceva aparte.
Din seria asta a dragului meu pentru anumiți copaci e și unul
căruia o să-i spun SALCÂM ARGINTIU, în absența certitudinii 'cărții
lui de identitate'. E o specie pe care o știu de pe când eram
copilă în cartierul Cina din Ploiești și mă legăm de o creangă
foarte joasă și foarte groasă a domniei sale, copacul cu frunze
argintii , cu un soi de puf pe frunze , cu crenguțe albicioase și
cu niște 'fruncte' ca niște boabe alungite gri și plușate la
atingere.
Nu l-am găsit pe net și nici n-am avut azi timp să-i fac poze,
deși aveam aparatul la mine, dar prea a ieșit brusc în cale, undeva
la marginea lui nicăieri.
Cert e că în secunda în care l-am văzut am regretat că nu e cu
mine un om pe care m-am obișnuit să-l întreb despre identitatea
copacilor ( ... sau care s-a obișnuit să-mi dezvăluie, fără să mai
întreb, din când în când, numele și folosul unor plante).
Se tot spune că azi găsești toate informațiile pe internet,
dar uite cum un simplu copac șugubăț face netul de râs printr-un
impuls (involuntar) de a adresa întrebarea unei persoane. Care
poate, la urma urmei, nici ea nu ar fi știut ce soi de copac este,
că nu-mi oferea mereu răspuns la întrebările mele de obsedată
silvică. Dar măcar ai satisfacția copilului că cineva anticipează
cum o să întrebi un caraghioslâc și cu toate astea încă te mai
ascultă și se străduie, cu răbdarea unui adult pentru copilul
sâcâitor de curios, să facă oarecare asociații sherlock holmesiene
și să ofere un minim de informație săpată prin experiența personală
și logică. Iar răbdarea și strădania asta dinainte știută ca
nerodnică , atoateștiutorul internet nu o să le manifeste vreodată
față de tine ; și de-asta ar trebui să ne fie mereu mai mare dragul
să întrebăm o persoană, nu un motor de căutare. Nu răspunsul în
sine oferea satisfacția, ci strădania cu care îți era oferit
!
