
Luiza Melencu (18 ani) a dispărut în luna aprilie 2019, după ce a luat o mașină de ocazie. În același mod a dispărut Alexandra Măceșanu (15 ani). Suspectul a fost identificat abia vineri, după ce Alexandra a sunat de 3 ori la 112 pentru a-și anunța răpirea.
Deocamdată nu se știe dacă autorul a anunțat și unde sunt cadavrele, pentru că până acum anchetatorii nu au găsit vreun corp, ci doar urme umane.
Dar, din capul locului vă spun că aș fi comis fără să clipesc infracțiunea de violare a domiciliului unui psihopat, năvălind fără ezitare peste decerebrat, fără mandat, în toiul nopții, încălcând cu furie legea ca să salvez, pe persoană fizică, nu pe exercitare a autorității unui stat devenit veros cu care sunt, într-o dimensiune deasupra puterii mele învestit, o viață de copil de care legea care îmi reglementează profesia nu se sinchisește câtuși de puțin, aș fi nesocotit, repet, nu cu riscul, ci cu certitudinea unui abuz, după cum consideră cât se poate de clar legislația actuală că reprezintă o percheziție domiciliară executată fără mandat, aș fi înfrânt, în fața certitudinii unei fapte penale atât de grave, tot protocolul rocambolesc care a ajuns să însemne astăzi ancheta penală: rușinoasă șaradă ce răsfață cu largi temenele procedurale și libații premergătoare prelungi pe Măria Sa Infractorul in timp ce batjocorește surâzător pe sub mustăți pe anchetator, ajuns în lumina noii reglementări procesual penale, după îndelung concertată ticăloșie legiferatoare, majordom ultramanierat și afabil, instruit să împlinească cele mai năstrușnice ifose ale pungașilor de toată teapa.
Victima?
Nefericit corpuscul neglijabil, întâmplat ghinionist în calea infracțiunii, în vremea cea mai nepotrivită a războielii politicului cu justiția. Neglijat, uitat, frant de durere, insa cetătean roman!,
Polițistul? Procurorul? STS?
Excepțiile de la inviolabilitatea domiciliului prevăzute de art. 27 din legea fundamentală nu reprezintă temei legal al percheziției fără mandat – ce fraier aș fi fost în atâtea situații în care, confruntându-mă cu aflarea în primejdie a unor bunuri, produs, de exemplu, al infracțiunii de înșelăciune, n-am intrat „constituțional” în imobilul unde aveam indicii că se află bunurile, ci am obținut de fiecare dată, cu prostească acribie procedurală, mandat de la judecător! Nu domnilor constituționaliști de telejurnal, n-ați înțeles corect textul alin. (2) al art. 27 din Constituție, iar noi nu suntem cu toții analfabeți funcțional, textul nu dă liber la spart uși fără mandat, ci el doar creionează cadrul constituțional în care puterea legislativă este așteptată să reglementeze, adică să dea legi pentru respectivele situații care pot constitui excepții de la inviolabilitatea domiciliului!
Destinatarul textului este legiuitorul, și nu cum ați interpretat voi, organele judiciare!
Finalul!
Tragic, sfâsietor, inuman, josnic….nefiresc pentru anul 2019 în România!