Într-o lume nebună sub clarul de lună, sub roată de stele, învârtiri efemere cu paşii uşori pe fuioare de nori -nesfârşite păcate -par din timp destrămate. Măiastră cântare şi-un potop de ninsoare învelesc trupuri nude de iele zălude. Le îmbracă-n vârtejuri împletite în vrejuri, unduiri graţioase, mlădieri tumultuoase ce îmbie şi cheamă pe cei fără teamă. I-amăgesc şi îi leagă şi mintea întreagă le-o fură pe-o noapte c-un murmur de şoapte. O vrajă nebună sub clarul de lună îi prinde în dans, îi învârte-n balans între lumi neştiute,pe vecie pierdute. Dimineaţa, apoi, despuiaţi în zăvoi, au în inimă vină şi-n privire lumină. Iar la capăt de geană, sub desiş de sprânceană o taină se zbate să rămână în noapte, într-o lume nebună, sub clarul de lună,unde ielele-i cheamă pe cei fără teamă. (2017)