Motto:
„–Ce apă e asta, stolnice?
–E
apa
Moldovei,
Maria
Ta!
– Bine, așa să-i rămână
numele”
DIVERTIS
Câte lucruri poți învăța studiind numele
cetăților!
În istoriografia mai veche, cercetătorii se străduiau să
afle originea numelui Severin, dat cetății de pe malul Dunării (și
mai apoi unui întreg ținut/marcă de graniță al...Ungariei – Banatul
de Severin). Pe la finele veacului al 19-lea s-a răspândit varianta
latinofilă că Severin vine de la numele împăratului Septimiu Sever.
De aceea vei vedea ilustrate din anii 1900-1930 pe care scrie (pe
ruina cetății Severinului) Turnul lui Sever. Ei bine, naționalismul
istoriografiei noastre a evitat timpde decenii să spună că Severin
vine de la severnâi=de nord, în slavoneasca vorbită de
bulgarii medievali. Si azi, dacă dai translate pentru bulgară sau
sârbă obții севернатаsau северни. Deoarece prima
cetate din zonă, donjonul cilindric din colțul castrului roman
Drobeta a fost construit de autoritatea bulgară a celui de-al
doilea țarat (al Asăneștilor). Ei bine, această informație simplă,
dovedită chiar și de săpăturile arheologice (monedă de la Asan al
II-lea) nu o găsești spusă clar în nici o carte de istorie de
dinainte de 90. Tot așa cum nu găsești nici informații despre marca
de graniță a Ungariei devenită Banatul de Severin.
Cum nu găsești prea multe nici despre fapțul că termenul
Mehedinți vine de la numele cetății ungurești Mehadia. Care nu
vinde din falsa etimologie latină AdMediam ci de la o corupere a
unui antroponim unguresc, Mihaly. Numele Mihal(d) ar fi după unii
istorici un alt nume al regelui Stefan al V-lea al Ungariei
(n1239-m1272). Evoluția cuvântului la slavi și români fiind
Mihaldîia<Mihăldiia<Mehăudiia<Mehădiia. Nu este exclusă
nici o origine combinată, de la Méhed
(<”méh”= albină)
cu sufixul antroponimic românesc _inți. Nu trebuie
uitat că stema Mehedințiului are ca simbol - nu întâmplător - o
albină.
Ar trebui adăugat că Ținutul Mehedințiului e de fapt
rămășița teritorială a Banatului de Severin ca marcă de frontieră*
a Ungariei.
Sursa informațiilor: Ion Toma, 101 nume de locuri
(Ed. Humanitas 2015)
---------------
*Marcă de graniță - în evul mediu, teritoriu
tampon, organizat militar, în afara hotarului
țării.
| Prima stemă a Mehedințiului a fost albina, care în maghiară este méh (stupărit=méhészet) |
CETATEA ORAȚIEI
Cetatea Orației de la Podul Dîmboviței a fost o „soră”
mai mică a castelului Bran. Căci, deși era pe teritoriul Țării
Românești a fost construită de autoritatea regală
maghiară.
Să nu uităm că orașul Câmpulung (primul oraș al Țării
Românești), aflat la câțiva km de Podul Dâmboviței, a fost fondat
de coloniști catolici sași. Încă îmi este neclară relația acestui
oraș cu regalitatea maghiară și dacă la început, acest oraș a fost
controlat de regatul maghiar.
Ei bine, această cetate are multe asemănări
arhitecturale cu forma inițială a castelului Bran dar și asemănări
de nume. Primul nume al castelului Bran a fost Dietrichstein
(Stânca lui Dietrich) după numele stâncii pe care a fost ridicat
castelul. (Numele BRAN vine din slavonește și însemna
Poartă).
Numele vechi sub care apare numele cetății Orația
esteKönigstein,
adică Stânca (Piatra) Regelui. La fel e și în
ungureste -
Királykő...(király
> crai, rege, iar
kő > piatră). În românește
este vorba de Piatra
Craiului.
Exact!, numele munților e același cu
al cetății. Nu îmi e limpede dacă munții se numesc după cetate sau
cetatea a primit numele de
la masivul muntos.
Înclin spre prima variantă, căci o stâncă pe care a fost ridicată o
importantă cetate regală a fost mai curând a Craiului, decât un
lanț muntos.
În schimb numele de Orația ar putea
veni de la Cheile Dâmbivicioarei, aflate în apropiere, fiind un
cuvânt care în forma inițială însemna defrișare iar prin extensie
și defileu (există în munții noștri mai multe chei și văi înguste
numite orații/orății).
Ar mai trebui adăugată și o altă
toponimie din apropiere, cu origine turcikă de data asta (cumană
sau pecenegă): Rucăr (germ. Rukkor), care s-ar traduce și el prin
„stâncă” sau „piatră”. Vedeți și acest
articol
SUCEAVA
”așijderea și Suceava scrie că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie”.
Asta nu înseamnă neapărat că așezarea a fost fondată de niște cojocari. Însă numele spune ceva despre începuturile orașului și despre meșteșugarii sași și unguri invitați de primii domni ai Moldovei să se stabileasă în unele localități spre a le sprijini dezvoltarea, nu întâmplător - exact cele ce vor deveni orașe.
La fel și numele
orașului și râului
-
Siretvine tot
de la un cuvânt unguresc Szeret = dragul,
iubitul.
De ce atâtea nume ungurești în
atât de româneasca Moldovă? Deoarece, nucleul Țării Moldovei a fost
inițial o marcă de graniță ungurească împotriva tătarilor.
Binecunoscutul voievod maramureșean, Dragoș-ucigașul de zimbrii,
faimosul personaj de legendă, marele descălecător al Moldovei, cel
însoțit de o ceată de voinici cu frunți late, a fost omul regelui
Ungariei și primul organizator al mărcii ungurești de
graniță de pe teritoriul Bucovinei cu capitala la
Baia.
| Ruinele bisericii catolice din Baia |
BAIA
Baia? De la slavonescul
baia, preluat și de unguri
bánya=
mină. Sașii care au colonizat Baia au tradus numele orașului
Moldvár, unde moldau în germana veche=tot mină
(dar și ”albie”), iar
vár,
cum am mai spus, cetate. E drept că în zonă nu a fost descoperită
nici o mină, dar e posibil să fi existat minereuri de fier. De aici
și până la numirea râului și apoi a țării (inițial doar în spațiul
fostei mărci de graniță traversată prin mijloc de râul Moldova) nu
a mai fost decât un pas.
Nu uitați că la noi în țară este
cunoscută Moldova Nouă din Banat, pe malul Dunării, a cărei
etimologie veche vine tot de la cuvântul medieval german
„moldau”.
Săraca cățelușă Molda, ucisă de zimbru
- vorba legendei, pe care au învățat-o toți copiii la
școală!
N-are o legătură cu
realitatea.
