Nu mai este un secret pentru nimeni mersul politic al
Diasporei, împărțit între filialele de partid formate din 3
persoane, partidele cu sucursale facebook și cele inventate cu
denumiri deosebit de sofisticate dar niciodată înregistrate.
Partidele politice românești, cu tradiție, nu au absolut
niciun interes în politica din Diaspora, ba din contră au căutat
ori de câte ori s-a putut, sabotarea oricăror inițiative serioase
venite din partea comunitatților de români, indiferent unde s-ar
afla ele.
Diaspora a fost țapul ispășitor în alegeri de fiecare dată:
dacă a câștigat Iohannis, a fost din cauza Diasporei; Geoană a
pierdut din cauza românilor din afara granițelor. Astea sunt fabule
pentru că deși ar vota toți românii din Diaspora, procentul nu este
suficient pentru a schimba rezultatul unor alegeri generale.
Diaspora, în afara fluxului de bani trimiși în Romania, este
neinteresantă pentru clasa politică românească prinsă în meandrele
împărțelii banilor din contractele publice. Românii plecați au fost
apostrofați pe nedrept cu sintagma "v-ați luat țara înapoi"
in 2014 pentru că și-au luat-o cei care au avut-o
întotdeauna.
Fiind un participant activ o bună perioadă de timp la viața
social-politică din Diaspora am văzut cum oameni valoroși și activi
în politică au renunțat pe parcurs la vise, inițiative și chiar
interes pentru politica românească, continuând cu politica
spaniolă, unde sunt apreciați și prezenți chiar pe listele
formațiunior din Peninsulă. Avem consilieri în Italia și Spania
aleși pe liste la alegeri locale, dar care nu au prezentat niciun
interes pentru Romania. Și nu vorbesc despre ideologia dreapta sau
stânga, ci în general despre toate culorile politice.
Oamenii nu mai cred oricum în nimic și în nimeni. Pentru că
politica românească în general nu este un lucru serios. Pe fiecare
zi ce trece realizez că Parlamentul României este din ce în ce mai
departe de a reprezenta voința românilor ci doar un club de
protecție de interese. Dacă acuzația asta vi se pare dură și
nejustificată, vă exemplific: după 26 de ani de democrație și
aproape 9 ani în UE suntem cea mai săracă țară din spațiul
european, infrastructura României este într-un stadiu deplorabil,
nivelul de viața al cetățeanului de rând atinge pragul sărăciei,
economia are cele mai rigide sisteme de funcționare, ANAF este un
mijloc de opresiune politică, pensiile românior care au muncit până
la 65 de ani nu ajung nici măcar pentru nevoile lunare de bază,
avem mii de mașini înmatriculate în Bulgaria datorită unei legi
care protejează interesele unor politicieni patroni de
reprezentanțe auto, toți funcționarii fac parte din SRI, padurile
românești sunt defrișate etc.
Acum vine întrebarea: cum ar putea cineva nou sa intre în
sistem și să încerce să schimbe ceva? Cum ar putea să schimbe
regulile jocului și că cei care au deosebit de multe interese
economice ar trebui să producă cu adevărat din activități lucrative
și să lase la o parte comisioanele din lucrări publice?
Diaspora nu interesează la nivel de lideri politici pentru
simplul motiv că modelul unui lider din Diaspora ar fi altul.
Imaginați-vă un premier cu rădăcini în Diaspora care și-ar compune
un cabinet de miniștri care s-ar pune serios pe treabă. Cine l-ar
mai controla și cum ar putea DNA să-i arate din când în când o
posibilă plângere penală în cazul în care nu reacționează cum
trebuie. Ce nu poate fi controlat, nu e bun.
Vă închipuiți că Băsescu este așa de bun politician încât a
rezistat pe scena politică atâția ani din motive de pricepere? Clar
că nu; pentru că de nivelul de birjar nu a trecut niciodată, dar a
protejat sistemul și pentru asta nu numai că el continuă, dar ar fi
mare lucru să nu câștige iar în viitorul apropiat, functii politice
și administrative în stat.
Astfel putem să înțelegem stadiul de "ignore" pe care
Bucureștiul îl dă oricărui politician român din Diaspora. Și
încurajarea liderilor certați cu limba română, fără viziune și
vreun rost pe planeta Pământ ca să dețină funcții în sucursale sau
filiale de partide politice în Diaspora. Poți să-i controlezi ușor
și să-i cerți ca pe cei mici. Pentru că pentru ei a te numi
președinte este suficient și nu contează dacă nu este capabil să
construiască vreo idee. Se înregimentează politic în partide despre
care habar nu au ce doctrină și politică duc și unde vor să ajungă.
Este suficient să împartă în facebook vești proaste despre
celelalte partide și misiunea politică este împlinită. Și au
pretenția ca oamenii să-i urmeze și să se înregimenteze în partidul
lor de 3 membri.
Asta este peisajul politic actual la mii de kilometri distanță
de România. Cetățeni care pretind că fac politică fără niciun
obiectiv concret, care niciodată nu au adus o singură propunere
colectivității din care fac parte, dar care dețin funcțiile de
frunte prin sucursale.
Se va schimba ceva? Nu cred, pentru că România nu pune nicio
bază în Diaspora și minunatul bazin de personal pe care îl
are.
