Doamnă iarnă…(și-n vers alb)

1.Tu doamnă, scutură-ți trena

frumoasă și pură așează-te mireasă

în sclipitoare penumbre, ca perini de mătase

cu jocul tău tânăr și vesel

șoaptă că încă pot visa.

Tu, vino doamnă a naturii,

cântă-ți frumos vântul printre  acoperișuri

așterne cușmă și peste ele,

povești la gura sobei spun calde

cum sună clopotul bisericii pe deal,

cum râd copiii pe sănii

și când mănâncă gogoși calde.

 

2 ( vers alb)

Scutură-ți trena,

Așează-te mireasă

La geamul meu!

Frumoasă și pură,

În sclipitoare penumbre,

Cu  perini de mătase

Stai prinsă în anotimp!

Viscolul îți fredonează

Frumos cântecul.

Sub acoperiș, seara,

Se aud povești cu Zâne

Spuse de bunici.

Cozonacii  proaspeți

Așteaptă să fie savurați de copii.

<