(Două) ”Sonete pluvioase”

Autor George Topîrceanu         De-o săptămână ține-ntruna ploaia, —      Și-mi pică-n pat, de sus, din bagdadie...      O noapte încă de-ar mai fi să ție      Nu m-aș mira să-mi cază-n cap odaia!      Avea simptome vagi de nebunie      Peninsula Balcanică... și d-aia,      De când s-aprinse-n Orient văpaia,      Pământul face hidroterapie!      Sau poate că divinul Mizantrop      A hotărât al doilea potop?...      Oricum ar fi, eu nu mă tem de moarte.      Dar când o-ncepe altă veșnicie,      Fac cerere să mă permute-n Marte,      C-aici avem prea multă igrasie!***                          Sunt izolat ca Robinson Crusoe,                          Nu vine nime-n ușa mea să bată,                          Și dacă stau cu ușa încuiată                          E că nici eu de nime n-am nevoie.                          M