Autor: Romulus Vulpescu                                                                     Aprind ţigara şi te-aştept să vii                                  Pe-o bancă de pe stradă, la amiază:                                  Secundele acestea argintii                                  Se scutură ca verbele-ntr-o frază.                                  Foşnesc şoptit – vecini cu vântul – plopii                                  Şi degetele-mi vântul le resfiră…                                  E-o linişte de umbră când te-apropii,                                  Şi mâna mea vibrează, şi e liră.                                  Ni-s paşii mici şi rari, porniţi spre gară                                  Peronul despărţirii să-l refuze: