Cu vin albastru de la hanul din valea umbrelor fugare...Rămâi să mai ciocnim o cupă la hanul vechi de pe coclaur,Căci pentru vin şi pentru tine mai am în sân trei pumni de aur.Rămâi să ne-omorâm tristeţea şi setea fără alinare

Ştii tu, frumoaso, că ulciorul din care beai înfriguratăL-a făurit din ţărnă sfântă, din ţărna unui trup de fată,L-a făurit cândva olarul cel inspirat de duhul răuDin ţărna unui trup de fată frumos şi cald ca trupul tău...

Ca mâne-om putrezi-n morminte uitaţi, nepomeniţi de nime...Ca mâne vor veni olarii să fure lut din ţintirime;Şi trupul Tău, care mi-i astăzi cel mai dorit dintre limanuriVa fi un biet ulcior din care vor bea drumeţii pe la hanuri...

Înmirezmează-te,