Avand in vedere ca zilele trecute eu si cu Dragul meu am implinit 12 ani de casnicie, acest text i-l dedic, in primul rand, lui.Scriu incet, sa nu fac zgomot. E tarziu si un copil doarme in dreapta mea, abia ghicindu-i respiratia si altul in stanga, ce ma cauta si prin vise. In aceste momente ma simt fericita. Simt ca in sfarsit am invatat si am aflat, ce inseamna o casnicie fericita. Si acum urmeaza intrebarea. Exista asa ceva? (Aici exclud categoric, casniciile de pe Facebook!)Pentru a-mi raspunde trebuie, in primul rand sa recunosc, cu sufletul deschis ce inseamna pentru mine fericirea. Noi toti trebuie sa o definim. Sa ne-o definim. Pentru ca, oricine ce ar spune, permiteti-mi sa fac urmatoarea precizare: fericirea e cel mai egoist sentiment al omului! Poate zambiti sau poate nu ma credeti. Insa...asa e! Fericirea nu poate fi definita de nimeni. Nici de o carte, nici de un guru, nici de D-zeu, nici de parinti, prieteni si asa mai departe. Fericirea e doar a noastra. E conturata, da...