Prima indoctrinare de care ai avut parte a fost cand erai in bancile scolii. Ti s-a spus ca daca vei obtine o diploma, vei avea un job bine platit, si astfel iti vei permite tot ce iti doresti.

A doua indoctrinare a venit sub forma dezvoltarii personale. Promisiunea a fost ca daca citesti, daca studiezi si aplici imediat (!) ce ai invatat, vei obtine rezultatele pe care ti le doresti si vei fi o persoana de succes.

Atunci de ce majoritatea se invart in cerc cand vine vorba sa schimbe ceva in viata lor, indiferent cat de multe cunosc? Raspunsul nu e neaparat “ca nu aplica informatia”, cum ti-ar fi venit prima data in minte. Vizuina iepurelui e mult mai adanca de atat.

E o prapastie imensa intre cunoastere si schimbare. Poate ai mai auzit faptul ca daca iti schimbi mindset-ul, iti schimbi viata. Sau ca mai mult decat experientele pe care le ai, conteaza felul in care le interpretezi.

Uite un lucru la care nu te-ai gandit pana acum: mentalitatea si credintele le-ai format in urma experientelor. Cum ai vrea sa le schimbi daca tu nu ai experiente care sa le intareasca sau sa le diminueze influenta?

Orice citesti sau studiezi se incadreaza in modelul mintal pe care-l ai asupra lumii, model format pe baza experientelor si a felului in care le-ai “filtrat”. Repet, orice ai invata va lua forma recipientului deja existent in tine.

Ne construim harti mintale. Cu cat esti mai “introvertit”, cu atat iti construiesti hartile pe baza informatiei, nu pe baza experientei. Si daca “ti-ai luat-o in barba” pana acum, vei percepe a doua varianta ca fiind un mod mult mai “safe” pentru tine de a invata.

Ce crezi ca se intampla atunci cand experienta pe care o ai nu mai e congruenta cu mentalitatea si credintele pe care le ai, sau cu afirmatiile pe care ti le spuneai pana acum?

Indiferent cat ai fi invatat, te vei simti la fel, ca si cum ai fi blocat in acelasi loc. De fapt nu s-a schimbat nimic in mod fundamental in tine, iar situatia in care esti continua sa se perpetueze.

Iti dai seama ca faci ceva ineficient, dar nu poti sa bagi mana in foc ce anume. Care sunt de fapt piesele de puzzle lipsa?

Construieste-ti un cadru care sa faciliteze schimbarea

Sunt sanse foarte mari ca modul in care faci lucrurile, cum actionezi, sau cum tratezi problema sa fie total contra-productiv. In mintea ta crezi ca functioneaza, crezi ca faci ce trebuie, dar realitatea iti arata cu totul altceva.

Asta se intampla deoarece ti-ai dezvoltat “mecanisme” care te fac sa te simti bine in contextul situatiei actuale. Astfel ajungi sa faci aceleasi lucruri, doar ca sub o alta forma. Ori o schimbare se poate produce doar cand ai creat spatiu pentru “nou.”

Ce inseamna asta? In momentul in care vrei sa aduci ceva nou in viata ta, te vor sabota obiceiurile, rutina, felul in care ai fost obisnuit sa faci lucrurile. Te va sabota divertismentul, distragerile ale atentiei, si supraincarcarea cu informatie.

Solutia e “simplitatea intentionata” si nu e o solutie usoara. Totul din jurul tau te incurajeaza sa consumi mai mult si sa-ti imprastii atentia in 10 parti.

A devenit foarte greu sa te concentrezi, sa fii liber de notificarile telefonului, de mailurile pe care trebuie sa le verifici, de asteptarile pe care le au ceilalti de la tine.

Ori pentru a obtine claritate legat de ceea ce iti doresti, pentru productivitate crescuta, pentru creativitate si momente de “Aha”, ai nevoie sa dai drumul cator mai multe “lanturi” care te trag in jos. Gandeste-te la stilul de viata pe care-l are un sihastru si te vei apropia de acel moment “zero” care va produce diferenta.

Sa traiesti simplu, sa te plimbi in natura mai mult, sa mananci din ce in ce mai simplu, sa iti canalizezi energia in creativitate, sa inlocuiesti filmele cu o carte, sa procesezi ce se petrece in mintea si in sufletul tau.

De ce crezi ca intalnesti oameni care au reusit si care au pornit la drum fara sa aiba nimic? Daca simti ca nu ai motivatie, stadiul acesta de “frugalitate” s-ar putea sa fie “reset”-ul de care ai nevoie pentru a initia schimbarea pe care ti-o doresti.

“Conexiunea autentica este un dar”

Asta e replica la citatul lui Bukowski cu “Solitudinea este un dar.” Poate parea contradictoriu cu ce am scris mai sus, insa ajung sa se completeze foarte bine. Ce te-a ajutat sa ajungi in punctul asta nu te va ajuta sa mergi mai departe.

Vezi ca inlocuiesti prezenta umana cu alcool, junk food si alte adictii. Afli ca majoritatea artistilor au fost dependenti de ceva, suportand in felul asta solitudinea. Si ca AA si grupurile de suport au succes tocmai pentru ca sunt compuse din oameni care inteleg prin ce treci si pentru ca doar acolo ajungi sa te simti iubit.

Conexiunea e un factor predictiv al fericirii. Ai nevoie de oameni care te trag in sus, cu care te poti conecta, care te inteleg, de la care ai de invatat. Ai parte de o crestere accelerata, deoarece ai modele langa tine. Esti automat expus unor noi experiente si moduri de gandire, iar tu ajungi sa faci ce fac si ei.

Capcana in care am cazut a fost sa credem ca ne e mai bine singuri. Am fost raniti si atunci am devenit cinici, nihilisti, depresivi, pentru ca am refuzat sa fim participanti activi in ce se petrece in lume. Iar felul in care am ajuns sa fim a ajuns sa ne otraveasca mai mult decat “respingerea.”

Daca nu ti-ai gasit tribul potrivit, creaza-l. Ce conteaza pentru tine cel mai mult? Ce gen de oameni vrei sa ai in jur? Esti intr-un mediu propice dezvoltarii acestuia?

Ce activitate te face sa te simti viu?

Asta e intrebarea de aur. Ar trebui sa le inlocuiasca pe toate celelalte, gen “cu ce te ocupi?” sau “de unde esti?” atunci cand intalnesti o persoana pentru prima data.

Raspunsul va descrie in totalitate acea persoana. Cat de fericita si de implinita e cu viata sa. Cat de dependenta sau nu e intr-o relatie. Va determina cum se va purta cu tine pe termen lung, deoarece starea de baza pe care o are influenteaza felul in care se poarta cu ea insasi.

Daca tu n-ai un raspuns la intrebarea asta, acum iti dai seama care era piesa de piuzzle lipsa in tot acest timp. Iti dai seama ca “sa te iubesti” inseamna sa faci lucruri care te fac sa te simti viu, nu sa traiesti o viata repetitiva, plictisitoare, rezultat al unor decizii care te-au facut sa-ti calci pe suflet.

E ceea ce-ti va alimenta progresul, deoarece nivelul de implinire personala determina disponibilitatea pe care o ai pentru a fi productiv, motivat, increzator in fortele proprii. E ceea ce va face ca distractiile de pana acum sa devina irelevante.

Revenind la ideea de la care am pornit, pentru ca sa se produca o schimbare reala, sunt mari sanse ca vei avea nevoie sa faci lucrurile in mod radical diferit fata de pana acum.

Sa creezi spatiu pentru lucruri noi in viata ta, prin simplitate intentionata. Sa ai parte de experiente care te vor ajuta sa cresti, alaturi de oameni care sunt deja unde vrei sa fii. Sa ajungi intr-un punct de implinire, din care devine usor sa progresezi si sa faci o diferenta.

Acum vreau sa te intreb: Care dintre cele 3 piese de puzzle e cea mai provocatoare pentru tine? Care e acea activitate care te face sa te simti viu?