mulți fluturi încap
în spațiile libere din cap
o patimă le frânge aripile casante
ținute de nervurile-pliante
creierul le citește pe rând drepturile
scrise și-nscrise pe file zdrențuite
de presate plante
unul dintre fluturi a evadat
s-a rătăcit, spre inimă a deviat
fluturele hoinar zburdă cât poate
în aerul meu rarefiat
se zvârcolește ca un pește pe uscat
un fluture împătimit de zbor
răvășit de curentul sălbatic interior
a căzut ca un înger răzvrătit
mi s-a împlântat în inimă - tăiș
de învelișul ei cleios s-a prins pieziș
s-a-mpotmolit în sângele vâscos
zbor compromis, zvâcnet nervos...
©Mihaela Chițac, 2021
