Mi-au lăsat-o acasă.

Din cinci zile, două au fost de fericire și-apoi o criză cu dureri cumplite și…

Am internat-o din nou.

Zice că e un centru de ingrijire. Da, dar se ocupă numai de partea fizică.Restul ar putea fi pentru aparținători dacă n-ar fi permisă vizita numai pentru un sfert de oră.

După iarna imposibilă am așteptat primăvara.Cu primii înfloriți, corcodușii și-apoi ci fiecare, pe rînd.N-a mai fost pentru noi și nici n-am mai făcut fotografii.

Pentru ce, dacă nu ne putem bucura împreună.Să vadă ce…nu mai vede și…

N-am mai fotografiat nici apusuri.

Vineri a murit colega de salon. De atunci e singură, iar sîmbătă și duminică nu sînt permise vizite.

Singură, cei care lucrează acolo nu stau în povești, n-au o vorbă, nu întreabă dacă ai nevoie de ceva.

Ar ieși pe terasă sau în curte sub un foișor, dar asta înseamnă să o pună cineva într-un cărucior și s