A Maria Kodama
”Hay tanta soledad en ese oro.
La luna de las noches no es la lune
Que vio el primer Adam. Los largos
Ilia humana la han colmado
Dea nu este luna
ntiguo llanto. Mirala. Es tu espejo.”
Este atâta singurătate în acest aur.
Luna nopților nu este luna
Pe care a văzut-o întâiul Adam. Secolele lungi
De veghe umană au umplut-o
De străvechi...