Cu remuşcarea ce-mi pătrunde-n casă

vine şi teama. Şi-ndoiala. Iată,

teama ce în tăcere m-a torturat odată

şi dulcea îndoială ce veşnic mă apasă.

Ce preţ le-am dat ? A fost o bună plată ?

Şi ele, teama şi-ndoiala, ca să

îşi răsplătească totul au dat la fel ? Ce-mi lasă ?

M-au înşelat ? Vreuna din ele-i înşelată ?

Această socoteală atât de nedorită,

dar dreaptă şi la modă m-a scârbit într-una

şi m-a atras, părându-mi veşnicie.