Povestea incepe aiciSe ridică din pat, din cearşafuri boţite,cu mintea încă prinsă de dulcile ispite.Fiori de încântare şi, poate, şi de spaimă o scutură prelung. Apoi şoptit îngaimă:"Mi te-ai ascuns în suflet, tu, cel venit din umbră, tu, creatură-a nopţii, temută şi lugubră.Nu-mi eşti stăpân pe vise, îmi eşti cu mult mai mult,căci trează, ziua-ntreagă, glasul mereu ţi-ascult.Nu-i timp de dimineaţă până la înseraresă nu-mi răsune-n gând cuvintele pe caremi le-ai rostit aievea sau mi le-ai spus în vis.De-aceea mi se pare greu tare de decisde să-ţi urmez chemarea sau să m-ascund departede tine... Şi de mine... De tot ce-aduce moarte."Oftează şi îşi cere, nici ea nu ştie bine:o ţâră de putere, dorinţa să-şi aline...În noaptea dinainte vampirul a plecatsă-şi ostoiască setea în alt cotlon uitatde stelel...