Mitrele, de câte ori se certa cu muierea,

Îşi lua betele să se spânzure la sălcii, în vale;

Să vadă şi că, fir-ar a relelor,

Ce-nsemna el în casa asta, na!

Săriţi lume, ţipa Leana. Nea Dumitre, Nea Ioane,

Duceţi-vă, daţi fuga-n vale după ăl nebun.

Ţicu, Bag' Samă, Cazaca, Mitrănoaia, tot cătunul

Se strângea la panoramă.

Mitrele mergea înainte, considerându-se de pe

Acum mort,

Vedea negru-naintea ochilor ş...