Minunea cea strălucitoare a coborât din cer.Stele in zbor s-au împletit în dansul efemer.Apoi, atent îmbrăţisate, acoperă pământul.Le spulberă şi le desparte, încrâncenat, doar vântul.Minunea fragedă şi rece a invadat văzduhulşi cotropeşte cu pasiune şi inima, şi duhul.De-aceea stau uimită-n geam ca-n anul de demultcând m-am pierdut întâi şi-ntâi în astfel de tumult.Credeam, cu mintea de copil, că stelele în zborau în baghete lungi de magi un nesfârşit izvorşi-i aşteptam să-mi povestească de vrăji ce înmulţesc astrele nopţii, le îngheaţă şi ni le dăruiesc.Dar, în înţelepciunea lor, magii ce-aduc ninsoaren-au apărut la ruga mea făcută cu fervoare,chiar de-am promis doar coroniţe la capătul de anşi că-i primesc cu dulci gogoşi ce umplu un lighean.Magii sunt foarte responsabili, ţaţe mi-au explicat şi le-a părut că-i amuzant, dar eu cred c