Reîntîlnirea cu farmecul Iașiului mi-a dat ocazia să vizitez Muzeul Poezie(i), o realizare care va fi cu greu egalată. Un muzeu care depășește granițele unei expoziții, fiind el însuși o formă de artă, dintre cele mai rafinate. Muzeul Poezie(i) este un experiment pentru care realizatorii lui ar merita un premiu special. Nimic nu este întîmplător în așezarea exponatelor, în fiecare colț al muzeului vei găsi semnificații multiple, iar la ieșire, copleșit de frumusețea care te-a însoțit la fiecare pas, vei fi tentat să exclami Așa ceva nu există! Lucian Dan Teodorovici și Ion Barbu au izbutit un lucru extraordinar, pentru care recunoștința iubitorilor de poezie ar trebui să fie infinită. Am un motiv personal de mîndrie să admir pantofii Dianei lîngă cei ai Norei Iuga și să mă bucur că poezia pe care o scrie este consacrată în această bijuterie de muzeu. Muzeul Național al Literaturii Române mai găzduiește și