E târziu şi oraşu-i obosit.
Oamenii păşind nervoşi
Nu văd cerul acoperit
De câţiva nori pufoşi.
Aş vrea în ochi să-i privesc,
Dar au privirea plecată
Spre iPhone-ul lor scump, chinezesc
De care nu pot să se despartă.
Aş vrea să asculte cu mine
Umbrele serii târzii,
Dar au urechile-astupate
De căş...