S-au despletit în flori, salcâmii!
E-n aer vrajă și fior,
Iubita mea vândută lumii
Te caut prin păduri de dor
Și rătăcesc printre poiene.
Nebun ce bâjbâie cărarea
Cu mâna streașină la gene,
Te strig cu toată disperarea.
M-am odihnit pe mal de râu,
Priveam cum deapănă izvorul,
Când val ce-a plâns pe trupul tău
Se strecura cu binișorul,
Purtând în unda de răcoare
Flori de salcâm pe ape ninse
Ce ascundeau între petale
Sărutul coapselor încinse.
Pe trupul tău de borangic
Se-ncolăcea fuior de apă
Și-n părul ce dădea în spic,
Lumina se-nvârtea a joacă...
Cu pasul legănat de vis
Și părul despletit pe sân,
Alene ți-ai lăsat întins
Trupul uşor pe-un braț de fân,
E-atâta liniște pe coastă!
Doar râul murmură abia
Purtând pe val iubirea noastră
Din câmp cu flori, iubita mea!
