Paul Aretzu - Psalmul 22

  • Postat în Cultura
  • la 03-01-2022 03:13
  • de Gabi
  • 186 vizualizări

 

 

Pom al darurilor l-ai făcut pe om, Doamne. Plin de păcate, ca o frunză îngălbenită, stau în desişul prezenţei Tale.

Dă-mi, Doamne, cunoaşterea nemişcată de Dumnezeu, că Tu eşti fântâna fiinţială, eşti muma semnelor şi literelor. Pune-Ţi, Doamne, pecetea Chipului Tău peste coconul sufletului meu. Fă-mă, Doamne, aprinzător de candele. Credinciosul este om înflorit.

Mă închipui prunc, într-o scaldă de lumină. Mă închipui mire îmbrăcat în schimbarea la faţă. Sufletul meu este iedera lui Dumnezeu. Sunt cufundat, Doamne, în afara ochilor mei, în afara auzului, în afara minţii mele, în afara vorbirii şi a tăcerii, mult în afara mamei mele. Sunt cufundat în sine. Sunt cufundat, Doamne, în nesine.

Dumnezeu infinitul este întotdeauna întredeschis. În el