Cuprinsă de entuziasm şi curiozitate Andreea închise ochii şi, fără să mai ezite, alese un punct de pe hartă. Călătorise de nenumărate ori, însă de fiecare dată o încercau diverse sentimente care se transpuneau în emoţie, fascinaţie şi teamă de necunoscut. Știa că, alegându-şi astfel destinaţia, ar putea ajunge în locuri cunoscute, însă mai ştia că se află în posesia unei modalităţi rare de călătorie.
Descoperise harta din întâmplare, în colţul întunecat şi prăfuit al anticariatului şi, fără să stea pe gânduri, o cumpără. Mai târziu avea să afle că o simplă dorinţă, amestecată cu indicarea locului râvnit, reprezenta biletul sigur de voiaj.
Rememorând rapid fiecare destinaţie anterioară, deschise ochii şi căzu pradă uimirii. Se afla într-o locaţie neîntâlnită până atunci; însă pe cât era de nouă, pe atât de ciudată şi interesantă era. Întreg oraşul era învăluit într-o ceaţă densă, desprinsă parcă din poveşti, iar în jurul său putea simţi un aer de mister sau poate de magie. Fiecare intersecţie şi casă, fiecare persoană întâlnită în drum exercita asupra sa o atracţie întâlnită doar în cărţi. Rătăcind cu precauţie, Andreea observă că ajunse pe Strada Ficţiunii din marele oraş All. Ceva din întreaga aşezare i se părea cunoscut, de parcă mai păşise cândva pe aleile sale. Şi, de când ajunse acolo, mii de idei îi invadaseră mintea dansând, ţopăind, recreând poveşti odată citite. Însă, curând, avea să observe că nu rătăcea într-un loc banal, aşa cum nici harta sa nu o adusese în orice oraş. Un semn atârnat de balconul primei case de pe stradă o ghida spre “Poet’s Corner”. Animată de oportunitate, o luă la fugă pe scările de la intrare; înăuntru, spre marea sa surpriză, se întâlni cu Sam, AJ şi celelalte personaje create de Tamara Ireland Stone în “Every last word”. A schimbat impresii, a citit poezii, fără să creadă că visele chiar devin realitate. În camerele de la etaj, Andreea a poposit preţ de câteva ore în biblioteca misterioasă a lui Mikkel Birkegaard pentru a putea răsfoi câteva romane umbrite de necunoscut.
Apoi, revenind pe Strada Ficţiunii, se întâlni cu Jane Austen pe care nu ezită să o întrebe despre farmecul aparte al lui Elizabeth Bennet şi despre adevăratele prejudecăţi ale acelei epoci. La patiseria din colţ Andreea avu oportunitatea să înşire câteva fraze în viitorul roman al lui Dan Brown, în timp ce acesta îşi savura liniştit croissantul.
Cu Dostoievski zăbovi mult timp… Fiecare cuvânt, fiecare gând împărtăşit cu el i se păreau ireale, dar profunde; orice idee avea un înţeles aparte şi, curând, Andreea se izbi de “realitatea” cărţilor lui Dostoievski. La petrecerea dată de cu seară, Andreea a cunoscut-o pe Harper Lee şi a realizat că a ucide o pasăre cântătoare este, cumva, otrava moralităţii. S-a mai lovit, în treacăt, de Nabokov şi a sa Lolita, iar la finalul unei nopţi magice s-a întâlnit şi cu gazda petrecerii, Holly Golightly. Se pare că şi Truman Capote îşi are locuinţa pe Strada Ficţiunii.
Ieşind în aerul rece al nopţii, Andreea constată că ajunsese la destinaţia mult dorită, în care toţi autorii şi personajele preferate îşi dau întâlnire pentru a scrie o întreagă istorie a ficţiunii. Fiecare dintre aceştia i-au transmis Andreei sentimente unice prin zecile de cărţi citite şi i-au dăruit idei noi pentru situaţii neaşteptate.
Deci, cumva, Strada Ficţiunii este o sursă continuă de inspiraţie!
