Mă aflu ȋn faţa unei pagini albe şi ȋncerc, timidă, să-mi regăsesc cuvintele. Nu ar trebui să fie greu căci, până la urmă, exerciţiile acestea de imaginaţie au fost parte din mine cândva. Le-am abandonat şi astfel am pierdut o pasiune. Astăzi ȋmi doresc să-mi reamintesc cine sunt, ȋnsă cu paşi mici, astfel că pagina care se ȋntinde ȋn faţa mea reprezintă un ȋnceput, nu o continuare.

Punct şi de la capăt.

M-am gândit mult la privilegii. Dacă merităm ceea ce avem şi dacă avem ceea ce merităm. Dacă cineva anume este ȋn măsură să decidă asta şi dacă vom fi vreodată mulţumiţi cu ce ni se oferă. Răspunsurile sunt multiple şi bazate, ȋn parte, pe această falsă impresie de ”perfecţiune” pe care fiecare dintre noi ne-am clădit propria imagine. Înotăm ȋntr-o mare de egouri pictate cu măiestrie de nişte artişti care ȋşi urcă muza pe un piedestal mult prea ȋnalt. Zilnic ne ȋmbătăm cu iluzii şi ast