Între stele, ce departe; şi totuşi, cu cât mai departe,
ceea ce înveţi în lumea aceasta.
Unul, bunăoară, un copil...şi un altul, un al doilea,
o, cât de necuprins de departe.
Destinul, el ne măsoară poate cu măsura de-o şchioapă a existenţei
care ne apare străină.
Gândeşte-te, o şchioapă numai de la fată la bărbat
când se fereşte şi i se pare.
Totul este departe şi nicăieri nu se închide cercul.
Uite, în strachina, pe masa pregătită cu voie bună,
ciudata faţă a peştelui.