translator
------------
Dacă ți se întâmplă în orice moment al vieții tale (și dacă
locuiești in Europa de Est, există șanse mari să se întâmple în
fiecare zi), că cineva se referă la un fel de realitate falsă ca
fiind una reală, sau un eveniment sau un fenomen; și dacă încercați
să confruntați cu rațiunea, atunci aceasta vă replica - mai bine ,
lăsați-o acolo imediat, întru puterea voastră ,pentru
totdeauna.
Articol scris de Eszter Rozenblatt.
Relația vinovată a bunicai dragi cu domnul Berger.
Aș începe imediat spunând că relația menționată este ceva care
nu s-a întâmplat niciodată; acest lucru, la rândul său, nu l-a
împiedicat pe bunicul meu să-l acuze pe bunica mea cu el timp de
aproximativ 40 de ani, cu orice ocazie. Și să recunoaștem, după
primele douăzeci de cazuri, când bunica mea a încercat în toate
modurile să demonstreze că nu există așa ceva, instrumentele ei
s-au epuizat destul de rapid. Ce se poate spune dacă cineva creează
o realitate falsă și se referă la aceasta ca realitate reală?
Evident, nimic în lume.
Desigur, la început se încearcă să se certe, dar într-un caz
bun își dă seama mai întâi că cealaltă parte vrea pur și simplu să
păstreze pozitia de șah-mat .Astfel nu vrea să piară efectiv în
epuizarea ,provocată de „disputele” sterpe. Bunica mea a indurat
mai bine de patruzeci de ani. Era o femeie infinit de puternică,
dar avea nevoie de resuse pentru acest spectacol (adică mai bine de
patruzeci de ani cu bunicul meu); a luat sedative și a sorbit în
secret coniacul bunicului meu. Cum ar putea fi tolerat , timp de
decenii, că aceștia sunt acuzații , la care nici măcar nu v-ați
gândit niciodată și când încercați să argumentați, pe orice
fundație solidă sau logică limpede ca cristal, realității,
......este pur și simplu ignorat?
Până în prezent nu pot să nu admir că bunica nu a parasit
bunicul niciodată .Parcă ar fi supt sângele bietei mele bunici.
Apropo, bunica a murit de mult, bunicul meu a supraviețuit
aproximativ douăzeci de ani. Este posibil ca psihologul Moldova să
fi avut dreptate - ``răul este într-adevăr conservator``.
Dar s-a întâmplat altceva. În copilărie, fratele meu a aflat,
comportamentul bunicului meu a dat roade. Dacă țipi la cineva, dar
cu adevarat ,așa cum a făcut bunicul meu, probabil vei primi ceea
ce vrei de la acea femeie . Mai mult, dacă ești mai puțin agresiv
decât acesta, ai putea spune, într-un mod restrand poți obține în
continuare nenumărate beneficii; toată lumea cunoaște un coleg care
a obținut astfel o promoție sau doar un birou mai bun; sau cam așa
se ascund de obligatiile lor. Sau o rudă care cumva realizează
întotdeauna ceea ce vrea ... pentru că toată lumea se teme de el,
chiar dacă nimeni nu vorbește despre asta în mod deschis.
Cu toate acestea, trebuie să spun că fratele meu a învățat
mult mai bine de la bunicul nostru; această tactică specială
;-„Vreau să trec peste ea, vreau să o tortur, așa că o acuz de ceva
fals, pe care nu poate să-l infirma” tactici pe care apoi le-a
aplicat cu generozitate și mie. Așa s-a întâmplat, de exemplu, că
atunci când a mers cu mașina până la un pod , în întuneric practic
complet, într-o mașină naufragiată fără faruri , am semnalat că
acum am teama de moarte, pentru că din câte am putut vedea, ar
putea merge chiar pe banda opusa - așa că atunci a început să țipe
la mine - de ce spuneam că el este un șofer prost. Și apoi am
încercat să explic că nu am probleme cu abilitățile lui, ci cu
resturile mașinii, benzile nevopsite și întunericul. El a continuat
strigând, desigur, că îl umilesc și îl privesc de sus .
Eram adulți cu fratele meu , așa că nu a fost o surpriză mare
argumentele lui ; căci trecusem o perioadă de aproximativ zece ani,
când toate abuzurile pe care mi le-a provocat a fost baza legală pe
care și-a creat-o și, fără nicio baza de realitate, . Și așa am
fost la fel ca biata mea bunică cu Berger ...
:Și, dragii mei consoarte , această tactică nu a venit doar la
îndemână pentru bunicul și fratele meu. Producția de realitate
falsă și apoi referirea la aceasta ca realitate pot fi considerate
practic un sport național a barbatilor de astăzi. Trolii de pe
Facebook, care, dacă le atrag atenția asupra unei greșeli cu o
singură propoziție cultă, nu recunosc greșeala și nu își cer
scuze
.