rotată creasta păsării văzduhului
stăpâna cer(c)ului ce face jocurile
rotindu-se deasupra zărilor
asemeni soartei urmărește
copilul nenăscut ursește
ochește ținta-n faptul zorilor
clonțul ei taie și moșește
cordonul îi separă
de cea care-l nutrește
îl lasă pradă umbrei
apoi îl dă văzduhului...
zimțată roata ornicului
măsoară clipele lumește
mecanic sfera lumii învârtește
în axul terrei și-n jurul astrului
ce luminează și-ncălzește...
cercul ei crește și descrește
săpând în scoarță semne
simboluri și însemne
magma fierbinte șlefuiește
prin ooliți se înmulțește...
© Mihaela Chițac, 2020
