Autor: Camelia Stan                                   Te-am adunat pe suflet în tăcere,                                  Ca un cocor pierdut în zbor nătâng,                                  Când altă noapte-n infinituri piere                                  Doi maci am pus pe umărul tău stâng!                                  Ca să nu uiţi că-n mine mai e vară,                                  Şi încă mai privesc la dalbe spice,                                  Dar am omis, în graba mea precară,                                  Chiar braţul tău să-l chem să mă ridice!                                  C-ar fi banal să nu exişti cu mine          ...