Prima iubire te învață să știi ce este iubirea, iluzia, castelele în aer și să crezi că basmele sunt posibile:
...și au trăit fericiți până la adânci
bătrâneți!
De asemenea, te învață să mori din dragoste, dezamăgire
și să crezi că totul este posibil.
Ahh, dar ultima iubire... asta e altceva! Asta e la un
alt nivel. Ultima iubire este cea care ajunge să stea până la
capătul drumului.
Cel care te ajută să mergi înainte, cel care te învață
să reclădești piesele din care ești făcut și pe care le-ai sfărâmat
irosindu-te în iubiri efemere, cel care te face să uiți trecutul
dureros, cel care te învață să te predai reală, te învață
toleranța, răbdarea, sprijinul necondiționat, așteptarea și
încrederea că mai există oameni asemenea ție!
Ultima iubire îți este partenerul în râs și lacrimi, în
bucurii și tristeți, îți este complicele, confidentul, prietenul,
iubitul. Cu el îți permiți orice fără să îți fie rușine, doar
iubești ceea ce el conține ca trup, dar mai ales ca
suflet!
Ultima iubire este cea care nu se îndrăgostește de
tinerețea ta, nici de frumusețea ta, vede trecerea timpului
reflectată în chipul tău brăzdat de riduri, în trupul tău, în părul
tău alb și încă te vede ca pe a opta minune a acestei lumi, pentru
că iubește ființa ta interioară, râsul tău, vocea ta, pentru că îți
iubește Sufletul pur ca al unui copil!
Dragostea supremă te învață că mai ai încă ce oferi și
că iubirea nu se termină, ci pur și simplu se transformă, alături
de sufletul tău pereche!
O zi minunată cititorule!
Cu iubire și lumină, Daniela
