• Blurb - Nu pot bre să plătesc 280 de dolari să public o carte care n-am idee dacă va vinde 3 exemplare cu 1 dolar una.

• Am încercat pe Lulu, îmi oprește comision aproape 1 liră (englezească) la carte.

Băi, nu zic că nu ar trebui să plătim pentru servicii, dar 1 liră, bre?
Eu cu 1 liră vreau să o vând! Ba chiar cu 1 dolar, nu cu 1 liră!
Nu vreau să fac profit, vreau să ajut oamenii dar nici să ies în pierdere... din nou.
Am investit o groază de timp și destui bănuți în coperte și altele.
Băi, mă doare capul.
— Cum naiba să scrii în limba ta când nimeni nu-ți vrea cărțile?
Și dacă le vrea, îți ia pielea de pe tine.
Pușca calului dacă-mi mai vine să scriu ceva.
Oricum, cărțile despre care vorbesc sunt cărți de bucate care în momentul de față au prețul dublu decât l-am fixat eu.
Nu știu ce se întâmplă, nu știu și pace.
Am mâinile congelate și gâtul blocat de frig și de prea multă muncă fără pauză.
Sunt dezamăgită, bre.
Mi-s dezamăgită de oameni care se cred buni dar nu-s în stare să dea un like pentru că crapă pielea pe ei de invidie și ură.
— Băi, voi sunteți dilii?
Muncesc zi și noapte.
— De ce nu sunteți invidioși pe asta? Hm?
Vă crapă rânza când îmi vedeți numele pe o copertă de carte... băi, dar voi știți câte nopți nu dorm, câte sacraficii fac?
N-am viață, mă, muncesc non-stop.
Merg la servici și vin la servici.
Băi, eu nu simt nicio o plăcere când îmi văd numele pe o carte. Asta pentru că nu scriu din vanitate! Nu mă interesează, bre ce faci tu, sau alții, atât timp cât nu mă scuipi între ochi. Da, între.
Sfinte Sisoe... noi, oamenii, suntem creaturi bizare.
Împărțim sute de fraze despre iubire, dăruire, înțelegere... dar inima ni-e mai neagră ca-un tăciune.
Sunt... n-am cuvinte. Nu mai am. Și nici lacrimi. Nici căldură...

Asta as avea nevoie... sunt rupta de oboseala, foame, sete si suparare. Credit - Pixabay