De mica am iubit muzica,teatrul,ploaia si trandafirii.Visul meu era sa devin actrita.Eram fascinata de lumea de dincolo de cortina ce acoperea scena.Posibilitatea de a fi altcineva,de a trai intr-o alta lume creata de tine era pentru mine cel mai minunat lucru care ti se poate intampla.Sa fi altcineva macar pentru doua ore,sa traiesti o alta poveste era ca si cum as fi calatorit in timp,prin lumi diferite si de fiecare data eram altcineva.Astfel am ajuns sa nu ma mai intereseze lumea di jurul meu.Ma inchideam intr-o camera ,cu o carte in mana si astfel prezentul disparea ,iar eu eram calator in lumea din paginile carti.Visam,cu ochii deschisi,ca intr-o buna zi voi juca pe o scena unul din personajele din cartile mele.Dar eram doar un copil care visa...Scena nu mi se mai pare azi o granita intre lumea reala si lumea mea din vis.Dupa doazeci de ani am ajuns sa inteleg ca viata este cea mai mare scena pe care jucam in fiecare zi rolul proprie vieti.Jucam ...