Ghitara asemeni lunii,

E luna sau sângele ei?

Inima ce s-a desprins de trup

și-și lasă peste păduri albastră muzica

nedormită.

Un glas sau doar sângele lui,

O patimă sau o singurătate,

un pește sau o lună cu forme sonore

măcinându-și, noaptea, lumina peste văi.

Mâna ca un sentiment profund, mânie ce se stinge.

Roșie ori galbenă e luna?

Nu, nu este un ochi injectat de ură

care veghează marginile neînsemnatului pământ.