Pentru că obrazul tău aspru-i de mătase
pentru degetele mele,
mereu orfane-s de prezenţa ta,
ca un fluture fără de lumină,
ca o corabie eu pânze fără mare ;
de aceea, azi,
pentru a nu muşca praful
înfrângerii iubirii,
răscumpăr cu singurătate
atingerea trupurilor noastre,
lumina frunţii tale absente,
nu mai puţin importantă
decât o eclipsă de lună
sau decât pacea între două popoare.
