Pentru că obrazul tău aspru-i de mătase

pentru degetele mele,

mereu orfane-s de prezenţa ta,

ca un fluture fără de lumină,

ca o corabie eu pânze fără mare ;

de aceea, azi,

pentru a nu muşca praful

înfrângerii iubirii,

răscumpăr cu singurătate

atingerea trupurilor noastre,

lumina frunţii tale absente,

nu mai puţin importantă

decât o eclipsă de lună

sau decât pacea între două popoare.