Lesne e să triumfezi în soarele verii,

să cânți în timpul secerii pe carul cu snopi.

Lesne e sfatul răbdării să dai unor umeri mâhniți,

să mângâi pe pragul tău călătorul fără de patrie.

Când untdelemnul și vinul cântă-n preajma porții,

și roduri și floare copiii noștri ne-aduc,

lesne-i atunci să n-auzi scâncetul câinilor, flămânda

strigare a corbului, suspinele boului în casa tăierii.

Uitați sunt atunci și robul ce calcă și piatra de moară învârte,

prizonierul prins în verigi,

și ostașul ce cade lovit între morți.

Lesne e să adaști în cortul luminii-

și un zeu atotputernic să vezi în orice lovire de vânt

acolo afară.

(Din vol. Patru milenii de poezie în tălmăcirea lui Lucian Blaga, Humanitas, 2012)