Treceți Prutul! acum 80 de ani a fost un imperativ dictat de dorințele nației dar și de conjunctura geopolitică. Astăzi ar fi dificil chiar numai pentru o vizită, DEH! pLandemia vieții! Și atunci, dar și acum, e greu cu drumurile! Când îți imaginezi că „va fi bine” drumul devine o chestie figurată aproape/doar pe hartă, […]
Citește mai departe
Ironia face ca locația asta, cu roșu împestrițată, să fie la margine de (fost?!) mare imperiu roșu (ușor fragmentat, dar în esența-i pur neschimbat pana la strâmtoarea Bering). Și tot ironic pare a fi și faptul că roșul, deși minunat ca evidență coloristică, să fie în plină expansiune vestică (nu degeaba in 93 unii doi […]
Citește mai departe
Chiar dacă o consider cea mai tare calitate a creierului uman, uitarea selectivă are, ca toate cele umane, metehnele ei. Iar translarea ei către colectiv, către social, duce la neant. Așa se arată curajosului călător multe locuri de prin satele noastre. Pline de locuri uitate și lăsate pradă neantului. Iar modernitatea intră, mai voit, mai […]
Citește mai departe
Ce poate face un om, „prășitor” peste circumvoluțiunile deja încinse ale celor intrați în „zodia sesiunii”, doritor de o scurtă evadare din oceanul de fier, beton, sticlă și plastic numit Dulcele Târg și din marea mișcare browniană a vehiculelor circulante peste tot? Ce poate el face spre a evada din marasmul cotidian? Aproape nimic! Sau, […]
Citește mai departe
Eroul zilei de astăzi nici măcar nu este viu, în sensul acceptat în biologie. Dar are caracter și carismă și-i roșie. Și un suflet mare care i-a permis să urmeze „potecile” adânc înfipte prin pădurea cea de „lângă casă”. Totuși, minunile sunt de petrecut la pas. Pentru care scop Dealul Holmului trebuie întâi coborât și […]
Citește mai departe
este aceea de ACASĂ! Și nu m-a dezamăgit niciodată. De ce? pentru că cel puțin două perechi de mâini s-au zbârcit trăgând din greu la crearea ei și la permanenta ei întreținere. Și este de muncă enorm, în fiecare secundă! chiar și când este zăpada mare peste ea. Părinții mei, că ale lor sunt mâinile […]
Citește mai departe
Tristețe există! Multă și-i deprimantă. Motive sunt. Răsar și motivele de introspecție și de resocotire a unor fundamente (chiar) ale vieții (personale). Păstrez aici, in mijlocul maiestuoasei naturi, acel cuvenit și meritat moment de liniște cuvenit celor care au plecat, mult prea repede, din această lume, poate spre una mai bună! Apoi tristețe există și […]
Citește mai departe
Adică puțin urcat pe dealul mitic al copilăriei spre a admira de foarte aproape Cireșul lui Doru, puțin de respirat aer de pe gârlă, un pic de admirat (din nefericire printre gunoaiele sufocante) pârâul copilăriei și, la Iași, un pic de Larga Jijia pentru finalul sezonului Fritillariilor celor neîngrădite. Pe ici și pe colea, cât […]
Citește mai departe
s-ar putea numi opera apei celei înșelător susurătoare (încă!) prin venele pădurilor noastre (sau pe aiurea, pe planeta asta albastră). Și este exact așa ceva. Dar prefer să CRED că acea tufă magnifică de papucei ai domnițelor este încă la somn prelungit de iarnă și nu aruncată în neantul spectaculos al rezultatului distructiv al apei […]
Citește mai departe
Mănânci cocoșule boabe? Parafrazând aici afacerea mai veche a Calului și Ovăzului (Equus caballus VS Avena sativa L.) fac o introducere spre ACASĂ! acel acasă originar și care va fi mereu primul și acel aparte ACASĂ! Pentru că s-a dovedit o mare concesie făcută de alogenii butonatori către majoritarii ortodocși (declarați deschis, acoperiți din motivele […]
Citește mai departe
După negura nepătrunsă a nopții mentale kondusă cu începere de akum kam un anișor (și ceva!) de komandant(ul aktziunii) manifestată deșănțat asupra unor majoritari mult prea îngăduitori a venit și un moment mai liniștit, o foarte fină și bine calculată relaxare a șurubului diktaturii celei noi, PLM&Co. Să nu profiți de moment este precum n-ar […]
Citește mai departe
Orice imperiu se clădește, cu suport (CO)interesat al unora și prin constrângerea celorlalți, își face de cap, o vreme, pentru a se dezintegra, nu fără convulsii. Oricât de veșnic ar putea fi în ochii unora dintre cei nimeriți a trăi în mijlocul „măreției” imperiale, istoria ne-a arătat mereu exact un ciclu de acest fel. Și […]
Citește mai departe
a timpului, acea noțiune umană ce ne aleargă din ce în ce mai repede până ne aruncă afară din această minunată lume. Deja un an de nebunie isterico-pLandemică și nici măcar vreun semn că s-ar putea măcar în vis să se termine. Ba! pare lumea a fi devenit blazată și resemnată cu ciozvârtele aruncate, în […]
Citește mai departe
Așa se poate numi pauza de astăzi. Pauza de la nebunia orelor cu oameni lipsiți de fețe. Și pentru că Grădina Botanică este locul unde cu ani în urmă învățam – inclusiv învățat in sesiune! – primele noțiuni despre prim-plan și planuri blurate și eram uimit de ce poate face un obiectiv „lung”, am profitat […]
Citește mai departe
precum pentru o partidă de pescuit pentru cei pasionați de acest sport al răbdării și poveștilor cu final interesant. Sau așa s-a arătat, la momentul miezului zilei, timpul … pentru că despre timpuri nu pot spune că-s cumva îmbietoare, DELOC! nici cele fortuit pLandemice dar nici cele academice nu mai sunt (cum ar fi fost […]
Citește mai departe