Articole postate de B Irina

  • Două inimi... 219

    Printre numeroșii mei prieteni copii, am norocul să am și o micuță prietenă adorabilă care se numește Raluca și despre care povestesc adesea pe facebook. Prietenii și cititorii mei au îndrăgit-o de mult timp pe Raluca deoarece este nu numai o fetiță extrem de simpatică și isteață, dar și întâmplările cu și despre ea, despre felul ei de a gândi și a reacționa la diferite lucruri sunt mereu

    Citește mai departe
  • Iubiii, îmi aduci și mie o bere?!... 227

    Am scris această postare pe profilul meu de facebook:Se știe deja că bunele maniere au devenit, pentru mulți, ceva demodat... Dar parcă tot nu mă pot obișnui să văd că o femeie, însoțită de un bărbat, duce gunoiul. Și nici că el stă în mașină la căldurică, iar ea alimentează mașina cu combustibil în peco. Sau că ea spală parbrizul și el o privește cu mâinile în buzunare, fiindcă e mașina ei,

    Citește mai departe
  • Blogguri culinare pe care le urmăresc... 227

    Dragii mei, dacă mă urmăriți pe rețelele de socializare (facebook și instagram) știți, probabil, că îmi place mult să gătesc (mai postez câteodată poze cu ceea ce gătesc). Eu mă relaxez gătind, iar dacă am și pentru cine găti, o fac cu și mai mare drag. Știu să gătesc încă din copilărie, dar "omul cât trăiește învață", iar eu ador să încerc rețete noi. Din fericire, internetul ne oferă multe

    Citește mai departe
  • Viața fără hateri "e pustiu" ?... 221

    Detest scandalurile și războaiele mediatice si nu aș fi scris niciodată despre ceea ce vă voi povesti aici, dar sunt nevoită să răspund la valul de mesaje și de întrebări pe care le-am primit și pe care le primesc zilnic de la cei care sunt deranjați cu mesaje primite de la niște persoane care mă denigrează. După cum ați observat în cei peste zece ani de când scriu public, nu m-am certat cu

    Citește mai departe
  • Anul în care am plâns cel mai mult... 223

    Anul 2021 a fost anul în care am plâns cel mai mult... pentru că a fost anul în care mi s-a luat șansa de a mai putea spune "mamă" și am simțit, cu adevărat, ce înseamnă să fii a nimănui și că un om nu poate fi mai singur decât atunci când rămâne fără părinți.A fost anul în care am fost nevoită să-mi dau jos ochelarii roz - prin care vedeam totul minunat - și am văzut lucrurile și oamenii cu

    Citește mai departe
  • Acum toți scriu cărți?!... 212

    De câte ori apare vestea că o persoană a scris o carte, sar ăia care citește decât literatură bună,  cu comentarii de genul:“Mai nou și ăsta e scriitor?”“Acum toți scriu cărți?”“Trebuia să rămână la ceea ce făcea și să-i lase pe ăia care se pricep la scris cărți.”Duuu-te, băăăăi… Noroc cu tine că le deschizi ochii oamenilor și că-i salvezi, altfel îți dai seama cât de rău le-ar fi făcut să

    Citește mai departe
  • Pentru cei care trăiesc cu impresia că le datorăm ceva 219

    Dacă nu-ți plac reclamele, ai posibilitatea să schimbi postul/canalul etc. Este valabil și pentru programele TV, dar și în cazul paginilor/persoanelor publice de pe rețelele de socializare.Diferența este că pentru programele TV plătești abonament lunar, dar persoanelor publice, cărora le reproșezi că postează reclame, nu le plătești nimic. Ba chiar intri pe paginile lor, iei ce-ți place, primești

    Citește mai departe
  • Nostalgie... 208

     Astăzi m-am luptat cu o tigaie, pe care nu știu cum am reușit, dar am ars-o. Și, în timp ce încercam să o curăț cu tot felul de soluții și cu nervii de rigoare, mi-am dat seama că exagerez. Și mi-am amintit brusc de tigaia unei femei minunate, bunica prietenei mele Timeea, care locuia în Bran. Obișnuiam să mergem des la ea și stăteam câteva zile la Măița, iar ea ne răsfața ca pe niște "capre" -

    Citește mai departe
  • Îngeri neștiuți... 205

     Mă aflam într-o cofetărie (așa cum este foarte obișnuit pentru mine ?) și așteptam la rând, apreciind din priviri prăjiturile din vitrină. În fața mea, era un bărbat tânăr, nu știu dacă avea mai mult de 25 de ani. A făcut poză vitrinei, probabil se consulta cu cineva legat de prăjiturile pe care să le cumpere... În fața lui era un bătrân care-i punea vânzătoarei diverse întrebări despre

    Citește mai departe
  • Lăsați câinii să latre... 208

    Sunt întrebată adesea de ce nu mă opresc să "arunc cu pietre" în "câinii" care mă latră (adică în cei care mă vorbesc de rău).Răspunsul meu este: pentru că nu mă tem de ei ca să simt nevoia să mă apăr. Și pentru că eu nu lupt cu cei mai slabi decât mine.Eu știu că, de obicei, câinii îi latră doar pe cei pe care nu îi cunosc sau pe cei de care se tem. Și mai știu că unii latră doar pentru a atrage

    Citește mai departe
  • Doar margini de prăjituri... 204

    Când eram copil, mama mea făcea prăjituri ca să le vândă pentru un bănuț în plus adus în casă, fiindcă eram atât de săraci încât, uneori, abia aveam ce mânca. Leafa lui tata se ducea, din nefericire pentru noi toți, în mare parte, pe băutură și pe țigări. De exemplu, când mă trimitea la pâine, îmi dădea bani să-i cumpăr un bidon cu vin și un pachet de țigări, pâinea era doar pretextul să mă duc

    Citește mai departe
  • Când oamenii te schimbă... 226

    Cred că mă maturizez și eu... Sau poate că doar am obosit, nu știu. Pentru că am început să simt că nu mai vreau să spun oricui ce fac, ce gândesc, ce simt, ce am, dacă am, dacă îmi lipsește ceva, unde plec, cu cine plec, ce temeri am, ce dureri...Și nu mai simt nevoia să mă explic în fața celor care mă percep greșit, să mă justific în fața celor nemulțumiți de mine și care trăiesc cu impresia că

    Citește mai departe
  • Cartea "Iubirea te invață" a fost publicată... 261

     Dragii mei prieteni și cititori,  Vă anunț cu mari emoții și cu bucurie că în timp ce vă întrebați, poate, unde am dispărut, am fost doar foarte ocupată pentru că am pregătit o nouă apariție editorială care-mi poartă semnătura. Este o carte pe care mi-am dorit de mult să o public, dar căreia doar acum i-a venit timpul. Am scris-o în cea mai grea perioadă din viața mea, după pierderea mamei

    Citește mai departe
  • Răspund câtorva întrebări... 242

    Dragii mei prieteni și cititori, primesc zilnic foarte multe mesaje de la voi, dar oricât de mult mi-aș dori, nu reușesc să le citesc pe toate, iar de răspuns nici atât... Vă rog să nu considerați asta lipsă de respect față de voi, dar efectiv nu am timp, iar paginile de facebook sunt adinistrate doar de mine, nimeni altcineva nu are acces la ele. Vă asigur că citesc zilnic cât de multe mesaje

    Citește mai departe
  • Copiii și oamenii sărmani NU sunt coșuri de gunoi! 250

    Cred că nu mai este niciun secret pentru nimeni că sunt un om care se dedică, mereu cu bucuria de a fi de folos, cauzelor umanitare, cu precădere când la mijloc se află copii. Dar nu numai. Nu o spun cu trufie, ci în speranța că pot fi un exemplu pentru cei care pot urma același drum și nu știu cum să o facă sau încotro să-și îndrepte privirea și să direcționeze ceea ce le prisosește. Ei bine,

    Citește mai departe